Psihoza terorismului din decembrie ’89

În vodevilul orchestrat de Mihai Gâdea la Antena 3 privind evenimentele din decembrie ’89, generalul-magistrat Ranco Pițu face o dezvăluire care pune sub semnul întrebării propriul său rechizitoriu.

El confirmă că în Piața Palatului, în timpul discursului lui Ceaușescu de la mitingul din 21 decembrie, au fost auzite zgomote puternice ce imitau explozii și împușcături. Acestea au creat panică și o senzație de disconfort profund în mulțime.

Sursa zgomotelor era un microbuz parcat în dreapta pieței, echipat cu un sistem de amplificare conectat la difuzoarele din piață. Un ofițer militar, lt. major Grumaz, a acționat butoanele dispozitivului din mașină, pornind înregistrarea cu acele zgomote, care erau pe două casete pregătite special.

Ce s-a întâmplat a fost următorul scenariu: o mașină parcată din timp în piață, echipată cu un sistem de amplificare conectat la difuzoarele din piață; două casete cu înregistrări profesioniste de zgomote menite să provoace panică; un ofițer MApN care a declanșat aceste înregistrări după începerea discursului lui Ceaușescu.

Procurorul Pițu a obținut informații de la militari dintr-o unitate specială a MApN, care au dezvăluit că zgomotele au fost generate de o bandă magnetică cu sunete de joasă frecvență, menite să inducă panică. Militarul inginer știa conținutul acelei benzi și a explicat că aceste înregistrări erau compuse din diverse sunete precum șuierat de mecanizate, de tancuri, de blindate, explozii de grenade și sunete de joasă frecvență. Pițu a subliniat că astfel de procedee erau necunoscute în societatea de atunci, dar sunt recunoscute în prezent.

Aceste informații oferite de procurorul Pițu reprezintă o noutate. Nu se știe dacă le-a inclus în rechizitoriu, dar aceste informații sunt esențiale în două privințe: au creat o psihoză de frică în timpul mitingului prin zgomotele de explozii și împușcături, care au fost și transmise în direct, și au acționat ca detonator pentru furia și revolta populară care a urmat.

Înainte de revolta populară, a fost frica, generată de psihoza născută din zgomotele misterioase de explozii și împușcături.

În privința organizării acestei panici la miting, procurorul Pițu nu a reușit să identifice cu precizie organizatorii. Chiar și în fața refuzului unor militari de a da detalii, procurorul nu a reușit să obțină informații despre cine a dat ordinul pentru această acțiune. Această lipsă de claritate în identificarea organizatorilor acestei diversiuni este crucială pentru înțelegerea evenimentelor care au urmat.

Rechizitoriul scris de generalul procuror către cei trei acuzați (Ion Iliescu, Voican Voiculescu și Iosif Rus) pare să fie construit pentru a justifica o concluzie deja prestabilită. Pițu susține că acești trei au creat psihoza terorismului, dar această afirmație ignoră momentul inițial al psihozei, care a apărut în timpul mitingului din 21 decembrie. Psihoza a fost propagată ulterior de mai mulți factori, inclusiv televizarea evenimentului.

Pițu nu a reușit să ofere clarificări în legătură cu discursul lui Ion Caramitru din 22 decembrie, un moment semnificativ în acea perioadă. Este posibil să fi fost auzit discursul respectiv înregistrat la televizor la vremea respectivă. Este important de subliniat că aceste informații sunt esențiale pentru înțelegerea detaliilor care au condus la psihoza terorismului în acele zile.

Autor – Marius Trancă