21-22 septembrie: Unul dintre cele mai odioase acte de terorism ale statului român. 252 de persoane au fost ucise fără judecată. Autoritățile au expus cadavrele victimelor pe STRĂZILE orașelor țării

După alegerile din 1937, conflictul dintre Regele Carol al II-lea și Mișcarea Legionară s-a acutizat. Scrutinul, care a făcut din Legiunea Arhanghelul Mihail în cea de-a treia forță politică a țării, l-a făcut pe Rege să-l perceapă pe Corneliu Zelea Codreanu ca pe un rival la conducerea țării.

În urma refuzurilor lui Codreanu de a veni la guvernare cu condiția de a-i ceda Regelui conducerea Mișcării Legionare, suveranul decide eliminarea Căpitanului.

Scrie istoricul Ioan Scurtu:

„La sfârșitul lunii februarie 1937, a avut loc o întâlnire secretă între Carol al II-lea și Corneliu Zelea Codreanu. Cu acest prilej, Regele a afirmat că „simpatizează foarte mult” Mișcarea Legionară, că vrea să înlăture guvernul Tătărescu și să instaureze un regim personal, bazat pe Mișcarea Legionară. Suveranul i-a cerut lui Corneliu Zelea Codreanu să-l proclame „Căpitanul” Mișcării Legionare, iar el îl va numi șeful guvernului. Corneliu Zelea Codreanu nu a acceptat însă oferta, afirmând că legionarii nu erau încă pregătiți pentru guvernare, iar în privința șefiei a arătat că legionarii i-au jurat lui credință, nu altcuiva, și că această credință nu putea fi obiectul unui trafic politic.

La 10 februarie 1938, Carol al II-lea a recurs la o lovitură de stat, prin care a pus capăt regimului democratic, pluripartidist din România. Noul regim era îndreptat împotriva legionarilor, acuzați că au pus în pericol ordinea de stat.

Corneliu Zelea Codreanu a sesizat dificultatea în care se afla și, la 21 februarie 1938, a adresat legionarilor o circulară în care arăta; „Noi am înțeles să acționăm în cadrul legal, manifestându-ne credințele noastre. Lovitură de stat nu voim să dăm. Prin esența însăși a concepției noastre, noi suntem contra acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de bruscare, de natură exterioară, pe când noi așteptăm biruința noastră de la desăvârșirea în sufletul națiunii a unui proces de perfecțiune omenească. Nu vom întrebuința aceste mijloace pentru că tineretul de astăzi are prea adânc înfiptă conștiința misiunii sale și a răspunderii sale pentru a face acte necugetate care să transforme România într-o Spanie însângerată”. În consecință, Corneliu Zelea Codreanu anunța că, începând cu data de 21 februarie, partidul Totul pentru Țară „nu mai există”.

La solicitarea regelui Carol al II-lea o comisie a redactat în grabă textul noii Constituții, care a fost publicată la 20 februarie, iar peste patru zile, la 24 februarie, a fost supusă „spre bună știință și învoiala” cetățenilor României.

Constituția a fost promulgată la 27 februarie, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Regal. Între măsurile luate de autorități, la sugestia lui Nicolae Iorga, s-a aflat și închiderea cooperativelor legionare și desființarea comerțului legionar. Acest fapt l-a determinat pe Corneliu Zelea Codreanu să-i trimită, la 26 martie, o scrisoare lui Nicolae Iorga, prin care-l acuza: „Ești necinstit, ești necinstit sufletește”.

Noul regim avea o puternică tentă antilegionară, fapt reflectat de propaganda oficială, precum și de planurile ministrului de Interne Armand Călinescu. Informat de Nicolae Iorga că a primit o scrisoare insultătoare din partea lui Corneliu Zelea Codreanu, ministrul l-a sfătuit să-l dea în judecată pe „căpitanul” Mișcării Legionare.

Procesul intentat de Nicolae Iorga a oferit un bun prilej lui Carol al II-lea și susținătorilor săi de a declanșa o amplă acțiune vizând lichidarea Mișcării Legiona­re. La 15 aprilie a apărut decretul-lege pentru apărarea ordinii în stat, prin care era vizată în special activitatea Mișcării Legionare. Deși Nicolae Iorga a cerut, printr-o scrisoare adresată comisarului regal, încetarea acțiunii împotriva lui Codreanu, pro­cesul și-a continuat cursul, acesta fiind condamnat în ziua de 19 aprilie la 6 luni închisoare. Din ordinul lui Călinescu, organele de ordine au făcut în noaptea de 18/19 aprilie percheziții la sediile Mișcării Legionare și la locuințele fruntașilor acesteia pentru a aduna probe prin care să-l încrimineze pe Corneliu Zelea Codreanu. Totodată au fost arestați mai mulți legionari și transportați în lagărele de la Miercurea-Ciuc, Tismana, Dragomirna ș.a. Codreanu a fost imediat implicat într-un alt proces, pe baza unor acuzații extrem de grave.

Procesul intentat lui Codreanu s-a desfășurat în zilele de 23-26 mai, fiind citați 117 martori, între care Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Mihail Manoilescu, Ion Mihalache, Constantin C. Giurescu, Simion Mehedinți, Ion Antonescu, Nichifor Crainic, Gheorghe Tătărescu, Nae Ionescu.

În depoziția sa, Iuliu Maniu a declarat: „Am urmărit cu atenție activitatea și atitudinile d-sale. Am putut constata, din partea d-sale sinceritate în acțiune, consecvență și tenacitate, calități care se găsesc atât de rar în viața noastră politică și la conducătorii vieții politice”. La rândul său, generalul Antonescu a apreciat: „Domnul Codreanu a avut o atitudine foarte frumoasă față de interesele țării”.

În ultimul său cuvânt, Codreanu a spus: „Aveți în mâinile dvs. onoarea întregului tineret al neamului românesc”.

Sentința a fost comunicată în ziua de 27 mai, la ora 3 dimineața, fapt puțin obișnuit pentru justiția română. Codreanu a primit pedeapsa cea mai grea: 10 ani muncă silnică și șase ani de degradare civică, pentru crimă de lovitură de stat, cri­mă de trădare, deținerea și reproducere în public a unor acte interesând siguranța statului etc.

Au urmat, în primăvara și vara anului 1938, noi arestări și procese intentate unor fruntași legionari, între care Gheorghe Clime, președintele partidului „Totul pentru Țară” (după moartea lui Gh. Cantacuzino-Grănicerul în octombrie 1937) și condamnarea lor la mulți ani închisoare. Între cei arestați în mai 1938 s-a aflat și Nae Ionescu, depus la Miercurea-Ciuc, împreună cu alți legionari. În iulie a fost trimis în acest lagăr și Mircea Eliade sub motiv că a refuzat să sem­neze o declarație de desolidarizare de Mișcarea Legionară.

Carol a înțeles că nu era agreat de Hitler, care ar fi preferat ca în fruntea gu­vernului României să se afle o persoană care în mod consecvent s-a pronunțat pen­tru alianța cu Germania. Regele știa că acel om era Corneliu Zelea Codreanu, drept care a decis – de comun acord cu Armand Călinescu – lichidarea acestuia.

În noaptea de 29/30 noiembrie, Codreanu, împreună cu alți 13 legionari (asa­sinii lui Duca și ai lui Stelescu) au fost uciși.”

În răspuns la aceste crime, o echipă condusă de avocatul Miti Dumitrescu l-a asasinat pe Armand Călinescu, considerat mâna dreaptă a lui Carol al II-lea și responsabil direct pentru crimele din noiembrie, la 21 septembrie 1939. Legionarii și-au asumat răspunderea faptei și au anunțat la Radio că premierul Călinescu a fost executat.

Drept răspuns, Carol al II-lea acționează în mod barbar: îi ucide pe criminalii lui Armand Călinescu, care se predaseră, și îi expune pe podul Elefterie. La fel și la nivelul țării, au fost uciși câte 2-3 lideri legionari din fiecare județ, ajungând la cifra de 252 de persoane, inclusiv elevi. Leșurile lor au fost lăsate în văzul lumii mai multe zile.

În mod cinic, Carol al II-lea justifica acest adevărat măcel prin „interesul național” și prin apărarea de dușmanii care „pândesc în afară și înăuntru”.

„Este o măsură oribilă, de fapt în afară de lege, dar care, în urma celor întâmplate, își are justificarea în interesul liniștei țării. Azi nu ne mai putem juca, azi nu mai putem târgoveți viitorul, când primejdii așa de acute pândesc țara din înăuntru și din afară. Este o crimă care nu-i doar o crimă, ci și un act de înaltă trădare în aceste vremuri” (Carol al II-lea „Între datorie și pasiune”. Însemnări zilnice vol. II).

De fapt, Carol al II-lea dorea eliminarea rivalului său Corneliu Codreanu, pentru a fi el cel cu care Germania va încheia alianță. La începutul lui 1939, Carol al II-lea semnase deja pactul economic cu Germania, prin care armoniza economia României cu cea a Reich-ului german. În mai 1940, disperat, Carol al II-lea însuși va cere lui Hitler trimiterea de trupe germane în România, Misiunea militară a Reich-ului având oficial doar rol de instruire a ostașilor români.

Iată lista victimelor acestui act de terorism de stat, așa cum l-a denumit istoricul Cristian Troncotă.

Penitenciarul Râmnicu Sărat

Cantacuzino Alexandru, avocat, București;
Totu Nicolae, avocat, București;

Clime Gheorghe, inginer;
Tell C. Alexandru, avocat, București;
Furdui Gheorghe, profesor, București;
Bănică Dobre, ad-tor ziar, București;
Polihroniade Mihail, avocat, București;
Craja Paul, medic, București;
Simulescu Sima, profesor, București;
Apostolescu Gheorghe, comerciant, București;
Istrate Gheorghe, abs. acad. com., București;
Banea Ioan, medic, Cluj;
Serafim Aurel, inginer, București.

La Spitalul Militar Brașov

Cotigă Traian, avocat, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Ionică Eugen, inginer, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Șiancu Emil, ofițer rez. Cluj, Penit. Sp. R. Sărat;
Proca Gheorghe, monteur Domnița Maria (Bacău), cu domiciliul obligator la M. Ciuc;
Pihu Grigore, funcționar București, Dom. obl. Vaslui;
Sușman Iuliu, funcționar, București, Dom. obl. Vaslui;
Herghelegiu Ion, avocat, Bacău, Dom. obl. M. Ciuc.

În Lagărul de la Vaslui

Spânu Iordache, student, București;
Clime Traian, student, București;
Gârcineanu Victor, avocat, București;
Teodor Tudose, avocat, Iași;
Polisperhon Supila, student, București;
Boboc Constantin, student, București;
Goga Mircea, student, București;
Popescu Spiru, student, Frăsan-Durostor;
Comănescu Nicolae, student, Ploiești;
Calapăr Mihsi, abs. teol., Negrești-Neamț;
Belgea Ioan, bibliot., București;
Popescu Vasile, f. profesie, București;
Antoniu Ioan, avocat, București;
Stahu Teodor, avocat, Fălticeni-Baia;
Cârdu Valeriu, ziarist, Oravița Caraș;
Moțoc Mircea, student, București;
Răcman Gogu, student, Hodivoaia-Vlașca;
Teohari Mircea, student, București;
Bujgoli Spiru, lic. lit., Frăsani-Durostor;
Moraru Alexandru, student, Dej-Someș;
Rioșeanu Petre, dir. Nitrogen București;
Constantiniu Dorin, contr. S. T. B., București;
Dobre Radu, rnanip. S. T. B., București;
Danielescu Josim, student, Ploiești;
Nicolicescu Gheorghe, elev, ing., București;
Borzea Virgil, student, Brașov;
Caratașu Chiriac, student; București;
Busuioc Ioan, student, București;
Maricari Nicolae, locot. ref., București;
Tucan Boris, viticultor, Hârtop-Tighina.

București

Dumitrescu Dumitru, avocat, Ploiești;
Popescu Cezar, student medicină, originar Ploiești;
Popescu Traian, student Drept, originar Ploiești;
Moldoveanu Ion, student Politehnică, originar Ploiești;

Ionescu R. Ion, student Drept, originar Ploiești;
Vasiliu Ion, desenator, originar Ploiești;
Ovidiu Isaia, fotograf, București M. Brătianu 34;
Stănciulescu Marin, lăcatuș, București, Bd. Brătianu 24;
Paraschivescu Gheorghe, student Politehnică, București Bd. Brătianu 24;
Dragomirescu Victor, abs. Politehnică, din închisoarea Văcărești.

În Lagărul de la Miercurea Ciuc

Stegărescu Constantin, contabil, București Ilfov;
Borzea Titus, student, Brașov;
Rădulescu Virgil, gazetar, București;
Enescu Ioan, student, București;
Micu Augustin Liviu, inginer, Timișoara;
Macoveschi Ioan, desenator, București;
Pavlescu Alexandru, avocat, București;
Biriș Ovidiu, avocat, București;
Susai Vasile, lic. Drept, București;
Felecan Vasile, ajust. mecanic, București;
Prodea Nicolae, lăcătuș, București;
Grama Iosif, student, București;
Miter Ioan, student, Caransebeș;
Popescu B. Anton, funcționar, Băile Herculane;
Noaghiea Gh. Virgil, student, Caransebeș;
Tiponuț Gheorghe, elev liceu, Oradea;
Nuțiu Aurel, student, București;
Teodorescu Gheorghe, sculptor, Ploiești;
Todan Coriolan, student, Fibiș-T. Torontal;
Ducaru Dumitru, subing., Râșnov-Brașov;
Ungureanu Corneliu, lic. litere, Craiova;
Corbeanu Vasile, student, Bragadiru-Ilfov;
Coman Constantin, student, Bragadiru-Ilfov;
Popa Tiberiu, stud., Bragadiru-Ilfov;
Popescu Marin, stud., Cumpăna-Constanța;
Vilmuș Adam, bucătar, Iași;
Dorca Afilon, abs. Teolog., Velișoara-Severin;
Cioflec Marius, student, Timișoara;
Benec Constantin, funcționar CFR, Ohaba-Mătnic Severin;
Gheorghe Constantin, student, Stupini-Brașov;
Strugaru Nicolae, avocat, Iași;
Constantinescu Dimitrie, abs. med., Iași;
Dobrin Liviu, abs., med., Arpașul de Jos-Făgăraș;
Zus Radu, student, Cernăuți;
Buhai Vasile, student, București;
Iordache N. Nicoară, asistent univ., București;
Raicu Const., licențiat, Iași;
Stamate Eugen, student, Iași;
Zanche Petre, funcționar, Iași;
Gârcineanu Florin, lt. ref., București;
Vasiliu Gheorghe, lt. ref., Iași;
Filipov Vasile, comerciant, București.

Pe județe:

Jud. Durostor: Nicolae Nastu, Costică Manganița și Dionisie Memu.

Jud. Timiș Torontal: Udrea Teodor, Dragomir Gheorghe și Cocora Alexandru.
Jud. Caliacra; Petre Caranica, Chițu M. Popescu și Dumitru Covache.
Jud. Gorj: Constantin Șerban, Căpitanul Gh. Munteanu și preotul Motomancea Grigore.
Jud. Constanța: preotul Chivu Ion, Chiriazi Constantin, preotul Mocanu Staicu și preotul Secăreanu Ion.
Jud. Putna: Vasile State, Nicolae Voinea și Petre Marin.
Jud. Vâlcea: preot Aurel Nicolaescu, Dumitru Diaconescu și Nicolae Vasilescu de pe teritoriul urban.
Jud. Lăpușna: Diaconescu Vasile, Florescu Sergiu și Palamarciuc Ioan.
Jud. Bacău: Condopol Mircea, Mandache Alexandru și Antonovici Constantin.
Jud. Mehedinți: Gheorghiu Victor, Matici Marin și Geacu Petre.
Jud. Argeș: Ioan Pielmuși, Olteanu Vasile și Traian Amzăr.
Jud. Cluj: Cuibus Petre și Erimia Nicolae.
Jud. Prahova: Alexandru Cojocaru și Filip Dumitru.
Jud. Dolj: Nicolae Horculescu, Ilie Poenaru și Ioan I. Ștefanache.
Jud. Bihor: Cosma Lazăr și Jude Dumitru.
Jud. Roman: Creangă Vasile.
Jud. Vaslui: Gheorghe N. Volocaru.
Jud. Brăila: Bobota Teodor și Ioan Udrea.
Jud. Cahul: Borzac Lazăr, Băleanu Ioan și Cerbu Iancu (asasinați ulterior).
Jud. Neamț: Nicolae Malinici, Vasili Avădanei și Vasile Puiu.
Jud. Olt: Găman Florea, Dumitru Mânzu și Gheorghe Preda.
Jud. Fălciu: Ioan Codreanu, Nicolae Emil șl Croitoru Vasile.
Jud. Teleorman: Abagiu Dumitru și Aristotel Cristea.
Jud. Ialomița: Manolescu Grigore, Constantin Constantinescu și Traian Badea.
Jud. Dâmbovița: Nițescu Petre, Lungu Ioan și Gălmeanu Ioan.
Jud. Dorohoi: Gheorghe Surugiu, Gheorghe Barbu și Ioan Honceru.
Jud. Turda: Cucerzan Constantin, Nichita Augustin și Tonceanu Gheorghe.
Jud. Bălți: Condratiuc Alexe, Ursache Victor și Ioan Gherman.
Jud. Brașov: Faur Ioan, Bordeianu I. Lehaciu, Papacioc Radu și Nicolici Nicolae.
Jud. Mureș: Rusu Iacob, Paletaș Francisc și Pădurean Nicolae.
Jud. Hotin: Vasile Dobuleac, Teodor Dubovinschi și Iacob Soroceanu.
Jud. Cernăuți: Pisarciuc Silvestru, Regwald Francisc și Molotiuc Ioan.
Jud. Severin: Ghinda Gheorghe, Galescu Pavel și Damaschin Sârbu.
Jud. Sălaj: avocatul Burcaș Augustin.
Jud. Ciuc: Duma Iosif, Caranica Ioan și Mircea A. Ilie.
Jud. Tighina: Heidenrech Wladimir, Căldare Constantin și Coragancev Ioan.
Jud. Năsăud: Tonea Simion, Cornel Girigan și Tolan Alexandru.
Jud. Cetatea Albă: Ioan Vlădău, Paucă Dumitru și Damian Curoglu.
Jud. Tecuci: Căsăneanu Gheorghe, Spirache Teodorescu și Baciu Vasile.
Jud. Muscel: Nerasan (av. Câmpulung) și Ioan Stancu.
Jud. Covurlui: Costăchel Popa, Asasinat ulterior; Tudor Croitoru și Gheorghe Potolea.
Jud. Soroca: Levițchi Ștefan, Șciucă Boris și Criclivai Azare.
Jud. Arad: av. Maduta Ioan, Bulboacă Ioan și Julan Ilie.
Jud. Maramureș: Butnaru Ioan, Chirculiță Dumitru și Belidcan Mircea.
Jud. Iași; Elena Bagdad, Nicolae Dănilă și pr. Leonid Miron.
Jud. Hunedoara: Popa Petre, Cornea Gheorghe și Sârbu Nicolae.
Jud. Orhei: Zalupcescu Grigore, Mocanu Andrei și Răileanu Naum.
Jud. Romanați: Niculescu Gheorghe și Oprovici Horia. (Teritoriul urban).
Jud. Suceava: Reuț Ioan Neculae.
Jud. Buzău; Voinea M. Constantin.
Jud. Trei Scaune: Ing. Lascăr Gheorghe, Vrânceanu Gheorghe (asasinat ulterior).
Jud. Botoșani: Vasile Iftimuță, Mihai Grigoriu și Gheorghe Mancoș.
Jud. Satu-Mare: Bozinteanu Victor și Spiridon Jitaru.
Jud. Câmpulung (Bucovina): Irimiciue Valerian, Țăranu Traian și Cozan Luchian.
Jud. Târnava Mică: Bârza Gheorghe, Prus Ioan și Codrea Nicolae.