28 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil

În urmă cu 28 de ani, în 26 aprilie 1986, la ora 01.23 noaptea, reactorul numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat în timpul unui test de securitate, în urma unei erori de manipulare. Deflagraţia a ridicat dala superioară a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone. Ca urmare a dezastrului două oraşe au fost complet evacuate: Cernobîl şi Prypiat. Atunci a fost momentul când lumea a început să privească cu alţi ochi energia atomică, accidentul din Ucraina sovietică fiind cea mai mare catastrofă nucleară civilă.

Combustibilul nuclear a ars timp de peste zece zile, emiţând elemente radioactive cu o intensitate echivalentă cu cel puţin 200 de bombe de la Hiroshima şi contaminând o mare parte din Europa, în principal Ucraina, Bielorusia şi Rusia.

Autorităţile din URSS au fost prinse total nepregătite şi sute de mii de oameni au fost trimişi în zonă de-a lungul anilor pentru a remedia efectele dezastrului. “Lichidatorii”, slab echipaţi, au fost expuşi radiaţiilor. Dintre aceştia, aproape 3.000 au fost basarabeni, soldaţi şi tineri care tocmai trecuseră în rezervă, dar au fost totuşi trimişi să lichideze efectele catastrofei nucleare.

În plus, Uniunea Sovietică condusă de Mihail Gorbaciov a reacţionat în cea mai nefericită tradiţie a secretului, nerecunoscând drama decât după trei zile, după ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea întreagă. Tăcerea oficială sovietică, urmată de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane iar modul în care a fost gestionată criza a dezvăluit slăbiciunile statului.

În 2005, mai multe agenţii ale ONU, printre care s-a aflat şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au estimat că 4.000 de persoane au murit în urma expunerii la radiaţii, un raport care, potrivit ecologiştilor, subestimează puternic impactul accidentului de la Cernobîl. Acest raport este contestat de UNSCEAR, comitetul ştiinţific al Naţiunilor Unite pentru efectele radiaţiilor atomice, care nu recunoaşte decât 31 de decese în rândul operatorilor şi pompierilor imputabile direct efectelor radiaţiilor. În raportul din februarie 2011, UNSCEAR menţionează, de asemenea, 6.000 de cazuri de cancer tiroidian, dintre care 15 mortale, provocate de consumul încă din copilărie al laptelui contaminat. “Nu sunt alte dovezi convingătoare” privind alte efecte, afirmă sursa citată.

Pe de altă parte, potrivit Greenpeace, cel puţin 100.000 de persoane au murit înainte de 2005 în Ucraina, Bielorusia şi Rusia în urma contaminării radioactive (cancer, afecţiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace). În plus, mai mult de 2.000.000 de persoane au avut şi mai au de suferit.

Deși în Zona de Excludere a Cernobîlului anumite zone restrânse vor rămâne închise, majoritata teritoriilor afectate sunt în prezent deschise pentru stabilizare și activitate economică. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită în perioada sovietică cu un ”sarcofag” din beton, care opreşte radiaţiile.

În România nu există studii despre efectele exloziei nucleare

În România, abia după patru zile de la accident, Nicolae Ceauşescu a convocat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist, scrie Evenimentul Zilei. La întâlnire au fost chemaţi, pe lângă liderii comunişti, şi generalul Mihai Chiţac, şeful Trupelor Chimice ale Armatei Române, cercetătorul Ioan Ursu şi generalul Ioan Geoană, şeful Apărării Civile.

În noaptea spre 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare era în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea. În acelaşi timp, Ceauşescu a cerut să nu se dea prea multe date către populaţie.

În România nu s-au făcut studii amănunţite de specialitate şi din această cauză efectele catastrofei de la Cernobîl rămân în continuare la stadiul de presupuneri. Un studiu realizat de Institutul de Sănătate Publică între 1986-1994, în care au fost analizate efectele accidentului, a arătat că apar mai des afecţiuni precum reumatism, artită, artroză, osteoporoză şi carii dentare. Sursa: FrontPress.ro