A scăpat păsărica. Alexandru Rafila intră în forță cu legea vaccinării

În Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, Ministerul Sănătății vorbește despre amenințarea unor viitoare pandemii, nominalizând, ca din întâmplare, o tulpină nouă de gripă. Mai mult, strategia urmărește adoptarea unei legi a vaccinării, prin care să se introducă imunizarea obligatorie a populației, copii și adulți, împotriva bolilor transmisibile și netransmisibile. ”Furnizarea de servicii de imunizare pe tot parcursul vieții este esențială pentru sănătatea populației”, susține Ministerul Sănătății.

În mod intenționat sau nu, Ministerul Sănătății a lăsat să se înțeleagă că următoarea pandemie va fi provocată de o tulpină nouă de gripă. Informația se regăsește în Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030, în care se subliniază că vaccinurile sunt esențiale pentru prevenirea și controlul multor boli transmisibile și, prin urmare, susțin securitatea globală asociată sănătății.

”Mai mult, ele sunt considerate ca fiind esențiale pentru abordarea bolilor infecțioase emergente, de exemplu prin stoparea sau limitarea focarelor de boli infecțioase sau combaterea răspândirii rezistenței antimicrobiene. Focare regionale (de exemplu, virusul Ebola), pandemia Covid-19 și amenințarea unor viitoare pandemii (cum ar fi cu o tulpină nouă de gripă) sunt și vor continua să fie provocări chiar și pentru cele mai reziliente sisteme de sănătate”, se precizează în Strategie.

Totodată, potrivit Ministerului Sănătății, furnizarea de servicii de imunizare pe tot parcursul vieții este esențială pentru sănătatea populației, fiind necesară o extindere a abordărilor actuale în materie de imunizare, prin formularea unor programe specifice pentru femei însărcinate, copii, adolescenți și adulți cu boli cronice, persoane cu imunosupresie, migranți, persoane cu mobilitate mare care schimbă frecvent domiciliul, locuitorii din mediul rural, și comunități defavorizate socio-economic, comunități afectate de conflicte, dezastre și crize umanitare, precum și pentru lucrători din domeniul sănătății.

Război împotriva reticenței populației

Potrivit Strategiei, programele de imunizare trebuie să abordeze barierele legate de reticența față de vaccinare. Astfel, în România populația are un grad de ezitare la vaccinare, iar parte din personalul medical adoptă o practică oarecum defensivă în materie de vaccinare. ”Vaccinarea este efectuată în principal de către medicii de familie, care nu întotdeauna oferă informații aparținătorilor în legătură cu vaccinările la care este eligibil copilul sau în legătură cu posibilele reacții adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) și managementul acestora.

Există un grad de neîncredere a populației privind siguranța vaccinării, teama de reacții adverse constituind un motiv important de nevaccinare. Aceste probleme ar putea fi rezolvate prin asigurarea unor campanii susținute de informare a populației și prin consilierea individuală privind beneficiile vaccinării, dar și riscurile nevaccinării. Adesea, diverse entități din societate promovează în spațiul public mesaje distorsionate privind vaccinarea, scopurile și consecințele acesteia, sau privind calitatea vaccinurilor sau așa-zisul caracter experimental. Pentru creșterea adresabilității și a acceptanței la vaccinare este nevoie de campanii de comunicare ample și credibile, susținute la nivel național, în general, și la nivel local, în special, în funcție de caracteristicile comunităților respective”, se precizează în Strategia Ministerului Sănătății.

Se pregătește legea vaccinării

Unul dintre obiectivele principale ale Strategiei este promovarea Legii vaccinării și a altor instrumente de reglementare favorabile vaccinării, precum și promovarea de legislație care susține vaccinarea de-a lungul întregii vieți, inclusiv prin mecanisme de compensare. De asemenea, printre acțiunile anunțate în Strategie se numără utilizarea de strategii inovatoare și abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate și insuficient vaccinate în fiecare comunitate, formarea altor categorii de profesioniști (cadre didactice, asistenți sociali, personal cleric) pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale, precum și identificarea grupurilor ezitante la vaccinare și a barierelor care influențează succesul programului de vaccinare.