Adriana Stoicescu, Magistrat: Am scris pentru că îmi iubesc al naibii de mult țara și pentru că știu că sunt mulți cei ca mine
Nu știu să fac prăjituri. Cred că pot învăța. Nu știu să tricotez. Cred că pot învăța. Nu știu să schiez. Nu cred că mă mai învață nimeni. Sunt matusalemică pentru societatea care, pe femeile singure, trecute de 45 de ani, le-ar vrea închise in buncăr, nefiind plăcute nici ochiului nici minții. Cred, însă, că știu să scriu, iar ceea ce scriu nu are nicio legătură cu „jobul” meu. Cred că fiecare dintre noi are obligația morală de a împărtăși ce are mai bun și mai valoros, nu contează dacă e medic sau profesor, judecător sau polițist, academician sau țăran cu palmele înnegrite de pământ.
Îmi iubesc cu patimă profesia, îmi cunosc limitările și restricțiile și nu aș face niciodată nimic de natură a-mi prejudicia colegii sau de a știrbi prestigiul Justitiei. Cred în dreptul la liberă exprimare așa cum cred în dreptul de a nu fi de acord cu celălalt. Gust ironia fină și îmi însușesc criticile, mai ales când vin de la Cațavencii…
Am fost facută, pe rând, idioată și proastă, vulgară și infractoare, nebună. Nu pot să cobor atât de jos și să să le răspund celor care cred că pot să jignească și să umilească, să judece ce nu înțeleg și, mai ales, nu cunosc, știut fiind că oamenii văd in ceilalți ceea ce, de fapt, sunt ei. Am început să scriu din disperare, din neputință, din groaza de a vedea cum minciuna pune stăpânire peste noi.
Am inceput să scriu luând apărarea unor procurori pe care nu îi cunoșteam. Azi, aceleași slugi supuse, dar vocale, ce își doresc cătușe în loc de dreptate, vor să îi execute pe cei care gândesc sau vorbesc altfel… Am scris pentru că vreau să trăiesc într-o țară în care să nu domnească prostia. În care mitocănia si nesimțirea nu sunt calități, iar legea este respectată. În care oamenii au dreptul să gândească și să vorbească liber.
Uităm, se pare, prea des, că toate dictaturile au început cu pumnul în gură și domnia urii. Scriu pentru că sunt convinsă de puterea cuvintelor și știu că vorbele potrivite pot schimba oameni și destine. Nu știu dacă pot îndrepta ceva, dar cred că am dreptul să încerc. Aș vrea să cred că am scris pentru mulți dintre voi, prieteni virtuali.
Pentru tânăra prea grăsuță pentru standardele imbecile ale unui lumi pline de strălucire si goală de conținut. Tipa cu aparat dentar, care preferă cărțile și pe care lumea o ia peste picior. Si să-i spun că va fi bine… As vrea să cred că am scris și pentru puștiul genial, slăbănog și cu coșuri, care se gândește cum să fugă mai repede dintr-o țară care îl vrea prost. Și să-i spun că el e speranța noastră.
Aș vrea să cred că am scris și pentru bănățenii mei, plecați departe, alungați de un regim idiot și criminal, în care copii si bătrâni împreună defilau, zâmbind fals, spre satisfacția nebună a unui gângav. Cei care jinduiesc în tăcere după o plimbare pe Corso. Cei cărora le e dor de gustul zupei dă găină și a plăcintei cu ludaie făcute de buna care, azi, e doar o amintire. De o răchie băută cu deda si uica, la umbra nucului din spatele casei.
Am scris pentru cei cărora le e dor de Timișoara mea, pe care eu o iubesc cu disperare și în gura mare… Aș vrea să cred că am scris și pentru bătrânii singuri. Cei aruncați în camera din spate, să nu deranjeze musafirii cu întrebările repetate și târșitul enervant al picioarelor. Cei „norocoși”, uitați într-un azil sclipitor de curat si aspetic, morgă pentru suflete moarte în trupuri încă vii.
Comori ale unei nații pline de întrebări, dar care caută răspunsurile în gura unor neaveniți plini de ifose și bani, spoială și vorbe mesteșugite, dar ridicole si pline de prostie infinită. Am scris pentru că îmi iubesc al naibii de mult țara și pentru că știu că sunt mulți cei ca mine. Pentru că vreau să fim demni.
Și cred că și judecătorii au voie sa își iubească țara, nu-i așa ? Sper să « eșuez », înainte de marele final, într-o casă la sat. Înconjurată de găini si lalele, cu o curte invadată de trandafiri cățărători. Tolanită într-un balansoar ce scârțâie enervant, să tricotez, totuși, un fular colorat si inutil. Și să scriu. Să beau ceai englezesc ascultând Nat King Cole.
Și să scriu. De ziua mea, vă doresc să nu vă mai urâți ! Să nu vă mai ponegriți ! Să nu vă mai înjurați ! Să citiți, ca să înțelegeți lumea ! Să citiți, ca să mișcați lumea ! Să învățați să ascultați fără a judeca! Și, mai ales, să fiți demni și verticali, asumați și curajoși într-o lume ce vă vrea imbecili și supuși!
Vezi si – Judecătoarea Adriana Stoicescu: O țară sufocată de micimea și prostia liderilor ei
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal:
Felicitări pentru cum gândește doamna judecător ! Păcat că nu face, sau nu poate face mai mult pentru ca justiția să funcționeze conform art.124 din constituție (să fie unică, imparțială, egală pentru toți și să se înfăptuiască în termen rezonabil doar în temeiul legii după cântărirea probelor).
La câte drepturi are un judecător și la cât de puține răspunderi are, mi-e greu să cred că epistola reprezintă frământări personale. Un om normal cu multă școală, iese la pensie la 65 de ani de muncă însoțită de multe răspunderi, cu o pensie de 2.000 de lei. Un judecător iese la 50 de ani cu o pensie de 40.000 de lei. Nu văd cine ar avea probleme ?
Despre țară, și eu o iubesc așa cum este, cu politicieni corupți, indolenți sau impotenți cu judecători mincinoși și aroganți, cu autorități iresponsabile, cu mafioți pe post de autorități, etc.
Felicitări doamnaa judecător Adriana Stoicescu avem nevoie de oameni care spun adevărul și ia poziție corectă față de abuzurile ce inundă viață noastră…!?
Felicitări Dna procuror.Eu sunt un medic vechi chiar matusalemica și tot singura.Lucrez de aproape 40 de ani .Sunt medic pediatru in Constanta.Si f nemulțumită de vremurile pe care le am apucat.Nemultumita că vreau sa predau ștafeta profesională și nu prea am cui
.Am in îngrijire copii părinților care au fost copii cineva crescuți de mine.Cabinetul in care consult este în litigiu de 14 ani.O U G îl 68 din 2008 ne dădea voie sa l cumparam dar pt că este f tentant că poziție nu mi au dat voie.Toate conducerile care s au perindat prin primărie au crescut chiria cabinetului medical de la 30 euro la aproape 1500 euro cît plătesc singura acum fiind amenințată sa fiu data afară pretins cu cei aproape 4000 de pacienți.Astept acum chiar azi decizia Judecătoria Constanța.Sunt ff dezamăgită de ce mi se întâmplă și vremurile in care trăim.Mai speriem cînd vedem oameni profesioniști că d-voastră!!
Din nefericire probleme de genul celei prezentate de dvs sunt cauzate de lipsa relațiilor necesare, nu de lipsa justiției sau a legislației. Poate, dacă întâlniți un judecător curajos, inteligent și cu suflet mare va găsi o soluție corectă moral și material. Din ce cunosc la ora actuală, șansele sunt însă mici. Baftă !
Greșești domnule. Chiar dacă și dînsa are drepturi f mari, nu le=a cerut și nu îi poate fi imputat. Dar sinceritatea dînșii este extrem de vizibilă.
Ești un om, cum toți ar trebui să fim !
Între ce gândim și ce spunem, contează ceea ce facem ! Nu accepta critici de la cine nu ai accepta sfaturi .
Insultele sau injuriile, sunt precum cadourile, dacă nu îți place persoana care ți le oferă, le refuzi și rămâne cu ele !
Și…da, ai scris și pentru mine, ca și pentru mulți alții ca mine, oameni simpli, cu dragoste de neam și țară ! Cred că ar fi cazul să ne trezim, cât mai mulți și să ne făurim noi singuri, soarta, pentru că nu mai putem răbda și aștepta nimic, de la cei care ne-au trădat și vândut, după ce le-am acordat încrederea noastră ! Pentru cei răi, e loc doar de pieire, iar penyru noi, dacă reușim să salvăm poporul și țara, ne așteaptă nemurirea, ca și cea a înaintașilor noștri. Cred că și copiii și nepoții noștri, ar vrea să își amintească de noi, cum ne amintim noi de înaintașii noștri și nici nu vreau să mă gândesc, să le lăsăm moștenire, ceea ce este acum, că nu ne vor ierta în veci ! Felicitări pentru modul în care ai scris și pentru mine ! Îți mulțumesc pentru tot ceea ce aduci în conștiința poporului român !
Va doresc sanatate, sa ajungeți matusalemica intr-un sat curat, cu oameni harnici, drumuri asfaltate, utilități, care sa nu fie plin de câini fara stăpân si de oameni care au stat o viata degeaba pe marginea șanțului, dar consideră normal să împarți cu ei pensia muncită de tine 35 ani; cu o biserica vie, pe frontonul căreia să nu fie pictată familia rpimarului inchis pentru frauda din fonduri europene …
La 30 km de Bucuresti e varianta tristă, cu tendință de cronicizare.
Numai admirație pentru o așa doamnă cu adevărat patriotă. Se simte amărăciunea dumneaei dar și speranța în drumul drept al țării.Ar fi bine doamnă dacă ne=am organiza, nu politic pentru că nu aveți voie, dar ca o comunitate civilă care poate pune presiune pentru binele țării.Și eu iubesc această țară foarte mult. Hai să dăm o direcție acstei nemulțumiri.
Și eu îmi iubesc țara doar ca relief cu munți cu dealuri și păduri cîte mai sunt dar nu iubesc și chiriații care sunt în ea .Că sunt corupți, hoți și fără credință .Nu au ales ce trebuea de după 90 și au rămas doar chiriași aici și sclavi peste tot în lume . Aici vina o dau pe cei care zic că au carte se laudă că au studii diplome dar cunoștință puțină fură și diplome .Jaful mare care sa făcut a fost făcut cu justițiea asta care era dinainte de 90 și puțin după care au acuma pensii speciale că au furat și tot ei cu politicul care ia apărat că nimic nu sa furat fără știrea justiției poliției și a politicienilor .Pedeapsa să vină urgent de la DUMNEZEU .Dacă justițiea a furat legile au ascuns legile de pe INTERNET cele abrogate puse în locul celor valabile aplicabile de drept și nimeni nu vrea să vadă să audă … ÎN CE ȚARĂ TRĂIM CA SO ȘI IUBIM ???