Amintirile de la Auschwitz ale lui Dodel Țiganul

Amintirile tiganului „Dodel” legate de lagarul de la Auschwitz povestita unui amic.

„Ce-ai acolo, il intreb mirat. Numarul meu de la Auschwitz ,zice el. Mai ,Dodel, daca tot mai deranjat si m-a sarit masa, zi-mi si mie, ce dracu a fost acolo,la Auschwitz, cu holocaustul ala…
-Cu ce ? ma intreba mirat Dodel
-Cu holocaustul..
-Ce-i ala ?
-Cum,mai.. tu ai fost la Auschwitz si nu stii ce-i holocaustul ?
-Eu nu am auzit de asa ceva ,pana acum !
-Cum,mai, sa nu auzi ? Holocaust inseamna arderea completa, adica se refera la detinutii care au fost ucisi si arsi in masa ,la Auschwitz..
-Aa…asa spune…da, da,acolo era lagar mare, cel mai mare lagar al nemtilor si singurul de munca,peste 75.000 detinuti eram acolo…veneau detinutii buni de munca din alte lagare mici,de stationare si plecau de la noi detinutii inapti de munca spre lagarele mici,de stationare. Mai veneau si direct adusi la noi,dar astia erau prizonierii rusi sau evreii,… Zilnic mureau sute si dimineata ii duceau intrun sant si dadeau foc mortilor. Cand am ajuns eu ,in 1943, atunci se construia primul crematoriu.

Parea extrem de interesanta povestea lui Dodel, despre Auschwitz,care contrazicea mult din ceea ce citesem eu ca era acolo. Iata cum a perceput el,tigan, Auschwitzul:
“Era prin aprilie 1943. Eu si alti 6 tigani de ai mei cantam cu fanfara pe la nunti.Toti din Banat ne cunosteau si ne invitau de peste tot. Chiar pana la Cluj am ajuns odata, unde am stat cam 3 luni. Eu eram cel mai cautat, stiam sa cant la toate instrumentele ,dar nimeni nu ma intrecea la broanca .Primim o chemare odata de la un ungur de langa Cluj, avea nunta si platea bine. Merg cu tovarasii mei. Chiar la nunta sosesc niste jandarmi unguri, ca au fost anuntati ca printre invitati sunt si evrei…Nu gasesc evreii si nervosi ca au venit degeaba ne vad pe noi, tiganii muzicanti, si ne iau pe sus. Instrumentele muzicale au ramas acolo, la nunta. Doua zile am stat flamanzi intr-un depou al garii,cu cateva zeci de familii de evrei, care de ale dracului ce erau nu voiau sa-si plateasca biletul , ca transportul in lagar se facea cu bilet platit de cel care mergea. Numai cand jandarmii unguri au interzis apa, atunci cativa evrei au scos banii si au platit biletele. Noua, tiganilor,ne-a platit biletele cel cu nunta, ca asa fost obligat, ca el ne-a chemat la nunta, in Cluj. Ne-au pus intr-un vagon de ala,de transport animale ,pe toti, cu un butoi de apa si unul pentru nevoi.

Dupa 2 zile am ajuns la Auschwitz. Murisera la evrei vreo 8 , aia care erau batrani si bolnavi s-au dus..nu au rezistat caldurii si drumului lung. La sosire, in statia lagarului, ne astepta o fanfara cu marsuri germane si s-a facut imediat selectia pentru munca, in functie de robustetea fiecaruia si profesie. Femeile cu copii mici ,batranii si cei bolnavi erau trimisi imediat pe stationare, intr-o anexa a lagarului, unde majoritatea mureau in cateva luni, din cauza conditiilor,ca acolo hrana era putina si medicamente nu se dadeau. Restul, astia sanatosii, aveam un tratament diferit: eram identificati, marcati prin tatuaje si repartizati la munca. Eu m-am declarat muzicant la broanca ,la fanfara, si am fost repartizat chiar la fanfara lagarului. M-au dus la un depozit sa-mi aleg instrumentul. Erau sute de instrumente de tot felul, ca le-au adus unii prosti, carora li s-a spus ca vor sta in lagar, la munca, doar 6 luni si daca muncesc bine vor fi eliberati si mai repede .De aia si scria in germana, pe poarta mare de intrare “Munca te elibereaza”. Prostii astia, in special evrei, isi aduceau cu ei de acasa tot ce credeau ei ca o sa-i faca sa se simta bine acolo, inclusiv instrumente muzicale. Cum ajungeau in lagar, cum li se confisca tot. Desi mi-au dat voie sa scotocesc tot depozitul, nu imi gasesc insa o broanca, ceea ce aveau ei acolo era diferit de broanca mea. Detinutii din lagar erau incurajati insa sa isi aduca in lagar tot ce doresc ei de la casele lor, deci puteau sa scrie scrisori acasa ,ca sa le vina bunurile. Ca ramaneau sau nu cu ceea ce le venea de acasa, este alta poveste. In functie de ce natie eram, aveam traducatori,tot detinuti ca noi. Ii spun unui neamt ,prin traducator, ca nu au acolo in magazie instrumentul potrivit si le cer sa-mi aduca broanca mea de la Cluj, unde mi-a ramas. Nemtul, tot neamt, domnule,… nu iti spun frate judecatoriu ca doua saptamani mai tarziu aveam broanca mea adusa de la Cluj. Toata ziulica stateam pe peron si cantam muzica nemteasca…strasnica muzica. Seara mergeam la noi, in zona noastra a tiganilor din lagar. Noi,tiganii,am fost singura comunitate din lagar care nu eram desparatiti de familii, stateam cu familiile si nici nu eram pusi la lucru, daca nu doream. Dar multi lucrau totusi la ferma de cai, am lucrat si eu si pe la cai, la abator mai precis. Acolo am invatat sa fac carnatul de cal, dupa reteta germana.. Dar munca in lagar era platita la toti detinutii. Cam in bataie de joc, ce-i drept, dar platita.Eu primeam jumatate de marca pe zi, cam de un pachet de tigari.. Mancarea nu era rea, zilnic primeam carne de balena,ca cica asta era cea mai ieftina, cu varza sau sfecla. Daca aveai bani puteai cumpara mancare si de la magazinele din lagar. Puteai sa iti faci si operatii in lagar,daca aveai bani.. Daca nu aveai bani, adminisitratia lagarului te ajuta sa ii ceri de acasa.Eu am fost luat apoi in formatia speciala de muzica, cantam la petrecerilor saptamanale ale personalului lagarului. Ii innebuneam cu “Lili Marlene”. Sa vezi ce plangeau femeile gardian cand le cantam ‘Komm, meine Liebe”, ba chiar si pe coloneii SS ii vedeam cu isi sterg lacrimile pe furis cu batista…

In lagar totul era facut doar de detinuti, era si politie facuta din detinuti, ucrainienii erau inrolati in ea…fereasca-te Dumnezeu sa te apropii de gardul electric de sarba ghimpata, ca te rupeau pe urma in bataie politistii ucrainieni. Daca te apropiai de gardul electric ,ca unii disperati voiau sa se sinucida prin electrocutare, te impusca santinela SS din foisor, dar asta era rau, ca le murea un ..lucrator , asa ca stateau cu ochii pe tine politistii ucrainieni din lagar. Desi rusii si polonezii erau cei mai multi in lagar, toate functii de sefi echipe detinuti, kappo- asa-i chema, erau date de nemtii numai evreilor, ca astia erau ai dracului, te omorau in bataie din orice.Numai la apeluri, seara si dimineata vedeam nemtii, SS-isti, propriu-zis in lagar..

-Zi-mi de camerele de gazare, Dodel, chiar ii gaza acolo pe detinuti,pe evrei in special ?
-Am auzit si eu prostia asta. Acolo erau lunar inspectii de la Berlin, care plecau foarte suparate ca e mortalitatea mare in lagar si se afecta munca. Zilnic soseau in lagarul nostru detinuti din alte lagare si plecau de la noi detinuti in alte lagare,deci circulau zvonuri de tot felul, dar in doi ani cat am stat la Auschwitz nimeni nu a pomenit ceva de ..gazarea cuiva la Auschwitz, care era singurul lagar german de ..munca sau de gazari la alte lagare . De ce sa gazeze nemtii pe evrei sau pe alti detinuti acolo,si cica ani de zile ,cum se aude acum.? Acolo, daca voiau sa scape nemtii de evrei ii puteau lasa in baraci 3 zile fara apa si crapau toti. Si pe evrei nici macar nu trebuia sa ii aduca in lagare pentru asta, ii puteau lasau fara apa pe un camp,la marginea orasului unde locuiau.

-Dar crematoriile atunci de ce erau ?
-Ca sa se arda mortii, zilnic erau sute, 1/4 din cei sositi veneau deja bolnavi iar altii se imbolnaveau acolo, nu mai erau inmormanti ori arsi prin santuri ca la inceput ,ca putea sa apara epidemie, in crematoriu arderea cadavrelor se facea complet si nu mai puteau aparea epidemii
-Eu am vazut fotografii si filme despre lagare cu oameni schelet..
-In ultimile 4 luni de razboi, lagarul Auschwitz nu a mai primit nici un aliment sau medicament din afara,cei bolnavi chiar ca erau schelete,ca erau lasati sa moara de foame.Inainte de veni rusii sa elibere lagarul, toti cei sanatosi am fost dusi in Germania. Eu in Germania am fost eliberat..
-E adevarat ca fumul negru al crematoriilor se ridica pana la nori si ducea mirosul de carne de om la 20 km ?
-Cum sa fie asa, zice indigant Dodel ,astea-s scorneli ,fumul nu era mai negru si mai sus, decat asta care se vede pe geam, de aici.”

Numele tiganului a fost schimbat, dar il puteti afla, daca chiar vreti. Un indiciu – a fost primul tigan care a beneficiat de compensatii din partea nemtilor, adica de la Roman Herzog, numele amicului nu-l pot face public. In afara de numele tiganului intreaga poveste e reala m-a asigurat amicul meu. Sursa: IonCoja.ro