Analist militar american: SUA își face baze în România, pentru că aici pot polua nestingherite

România a inaugurat zilele astea un nou centru de pregătire a piloților F-16 care deservește aliații NATO ai Bucureștiului, cu facilități menită să îmbunătățească „interoperabilitatea” și să ajute blocul să facă față „provocărilor complexe” din regiune.

Dar există și alte motive pentru crearea acestor baze despre care NATO nu este deosebit de dornică să dea informații, spune Karen Kwiatkowski, fost analist militar al Pentagon și locotenent-colonelul (r) al US Air Force, într-un interviu pentru publicația amintită. Kwiatkowski este membră marcantă a Partidului Republican și a refuzat în ultimii ani în mai multe rânduri ideea unor lideri ai partidului de a candida pentru prezidențiale.

Inaugurarea centrului de instruire de la Fetești vine după ce, în septembrie, a fost finalizat o parte dintr-un proiect de construcție de 100 de milioane de dolari al US Air Force la Câmpia Turzii, o bază militară situată la aproximativ 300 km nord-vest de București. Acel proiect a creat noi facilități de operațiuni ale escadrilei, un hangar masiv de 14.000 de metri pătrați și o nouă platformă de parcare, facilitățile urmând să devină un „centru nervos” pentru planificarea și dirijarea misiunilor de la bază, potrivit US Army Corps of Engineers.

Pentagonul a angajat separat o finanțare suplimentară de 220 de milioane de dolari pentru construcția și modernizarea bazelor în alte părți din România, inclusiv la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din sud-estul României, în apropiere de coasta țării de la Marea Neagră, și la o bază de antrenament în apropierea orașului Cincu, în centrul României.

Statele Unite au cel puțin 4.000 de soldați ai Diviziei 101 Aeropurtate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și desfășoară în mod regulat avioane de luptă ale Forțelor Aeriene în țară pentru misiuni de poliție aeriană.

Pentagonul operează, de asemenea, un sistem de apărare antirachetă Aegis Ashore la Baza militară de la Deveselu, în sud-vestul României. Moscova și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că sistemul de lansare verticală MK-41 al instalației ar putea fi calibrat cu ușurință pentru a lansa rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune cu încărcătură nucleară asupra unor ținte din interiorul Rusiei.

​Dar de unde apetența americanilor pentru baze militare în România?

Răspunsul-bombă e livrat de lt.col. Karen Kwiatkowski:

”Înrădăcinarea armatei americane în România nu este o coincidență și reprezintă tendința pe termen lung de adăugare a țărilor din Europa de Est la NATO în scopul de a avea un spațiu aerian mai deschis și mai puțin restricționat din punct de vedere ecologic și legislativ, precum și terenuri de testare”, spune fostul analist al Pentagonului.

„Pe măsură ce Europa de Vest a restricționat din ce în ce mai mult antrenamentele NATO, atât aeriene cât și terestre, din cauza preocupărilor politice, demografice și de mediu, NATO și SUA au căutat să folosească țările NATO mai noi, care sunt mai sărace, mai puțin populate și au o structură de reglementare mai puțin robustă în ceea ce privește poluarea fonică, atmosferică și chimică, ca loc de antrenament și operațiuni”.

În plus, afirmă analista, noile facilități oferă blocului occidental avantajul suplimentar de a se putea antrena chiar lângă teritoriul rusesc.

Centrul de pregătire a luptătorilor de la Fetești va ajuta NATO „să se concentreze pe ceea ce a mai rămas din Ucraina, dar și pe cea mai mare parte a Mării Negre, ca avanpost și regiune majoră de operații și pregătire a NATO în viitor”, a subliniat Kwiatkowski, avertizând în același timp că decizia de a plasa piloții ucraineni pentru pregătire atât de aproape de Rusia pentru antrenament va amenința, fără îndoială, să provoace o „confruntare inutilă asupra Ucrainei sau a Mării Negre”.

În ceea ce privește europenii obișnuiți, inclusiv românii, tot ceea ce se pot aștepta de la noua bază de la Fetești este un număr mai mare de avioane de luptă zgomotoase care zboară deasupra lor, mai multă poluare cauzată de amprenta militară extinsă a NATO, riscul unor accidente de antrenament și amenințarea ca localitățile lor să fie vizate dacă tensiunile cu Rusia ar escalada vreodată într-un război fierbinte, mai scrie publicația.