Analiza lui Cristoiu despre subiectul momentului. Plan al lui Klaus Iohannis pentru a înlesni formarea Coaliției PNL- PSD?

Eșecul celor două guverne minoritare – parte dintr-un Plan al lui Klaus Iohannis pentru a înlesni formarea Coaliției PNL- PSD?, se întreabă jurnalistul Ion Cristoiu, într-o analiză pe cristoiublog.ro pe care o publicăm și noi.
„Joi, 4 noiembrie 2021, fix la 18 (oră aleasă pentru ieșirea la fereastră a Cucului prezidențial încă de pe vremea lui Traian Băsescu) Klaus Iohannis a făcut o Declarație de presă despre două puncte din Agenda României:

Cînd și cum vor începe școlile după vacanța forțată;
Când și cum vor avea loc la Cotroceni noi consultări pentru desemnarea unui premier.
Reamintim că marți 2 noiembrie 2021 premierul desemnat Nicolae Ciucă și-a depus mandatul. Marți, urmau să aibă loc audiențele în Parlament ale miniștrilor Guvernului minoritar PNL-UDMR. Nicolae Ciucă știa că nu va face majoritate pentru un Guvern minoritar la cîteva zile după desemnarea care, a avut loc joi, 21 octombrie 2021. După depunerea mandatului, Nicolae Ciucă a dispărut din luminile rampei politice. BPN al PNL a dat mandat unei delegații conduse de Florin Cîțu să negocieze cu USR și PSD formarea unui guvern plin. Nicolae Ciucă n-a fost cooptat în Delegație. Din 2 noiembrie 2021, el a dispărut și din declarațiile liderilor PNL.

Întrebări:
1) De ce și-a depus Nicolae Ciucă mandatul atît de tîrziu?
2) Nicolae Ciucă trece drept omul Președintelui. Cum și-au permis cei din echipa cîștigătoare să-l dea deoparte?
3) Nicolae Ciucă a mai avut o astfel de apariție meteorică pe bolta politicii românești. În decembrie 2020, cînd a fost desemnat premier interimar. Seriozitatea cu care s-a apucat de exercitarea funcției a fost temeiul pe care s-a înălțat ipoteza unui candidat și pentru funcția de premier al Guvernului rezultat din alegeri.
4) Cum se explică aceste două apariții meteorice. Știa de fiecare dată Nicolae Ciucă de planul de a fi folosit temporar sau nu știa, și-a căzut de două ori în plasă?
5) Un Guvern de coaliție al PNL cu USR sau cu PSD îl va avea pe Nicolae Ciucă premier?

Președintele nu s-a pronunțat despre Căderea variantei Nicolae Ciucă decît joi, 4 noiembrie 2021, ora 18. După ce-a constatat eșecul formării Guvernului minoritar Nicolae Ciucă, președintele a luat în considerare și eșecul Guvernului Dacian Cioloș și, prin urmare, a proclamat eșecul tentativelor de a face guvern minoritar:

„Este foarte clar că încercările de a forma guverne minoritare nu au dus la rezultate și, în consecință, nu pot să accept în continuare astfel de abordări.”

Potrivit Constituției, consultările de la Cotroceni au menirea de a da Președintelui posibilitatea să pipăie majoritățile. Pînă acum, în postdecembrism, nici un președinte n-a avut două eșecuri în desemnarea premierului. Cu excepția a trei cazuri (Theodor Stolojan în 2008, Negoiță în 2009 și Florin Cîțu în 2020) nici un premier desemnat n-a eșuat în încercarea de a obține majoritatea. Cele trei excepții n-au nici o legătură cu eșecul pe bune. Theodor Stolojan și-a depus mandatul din motive personale și nu pentru că n-ar fi făcut majoritate; Negoiță și Florin Cîțu au fost desemnați de fațadă. Putem vorbi astfel de o premieră postdecembristă:
Președintele are nu unul, ci două eșecuri în desemnarea unui premier.
Din cîte arată Declarația, Klaus Iohannis a știut în ambele cazuri că e vorba de un Guvern minoritar.

Întrebări:

1) Pe ce s-a bazat cînd a făcut două desemnări pentru un guvern minoritar? A avut anterior garanții de la PSD (la primul) și de la USR (la al doilea) că vor vota un Guvern minoritar?
2) După două eșecuri, Klaus Iohannis consideră că formula Guvernului minoritar iese din discuție. Era nevoie de două eșecuri și de atîta timp pierdut ca să-și dea seama că un Guvern minoritar e o formulă fără rost?

Odată anunțat refuzul de a mai accepta formula Guvernului minoritar, Klaus Iohannis și-a declarat deschiderea către un Guvern plin. Un asemenea Guvern se formează în urma unor negocieri între partide. Combinațiile posibile sînt două:

PNL-Cîțu, USR, UDMR, PNL-Orban;
PNL, PSD, UDMR.
Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd a acceptat formula Guvernului minoritar nu știu.
Pe ce se bazează acum cînd își anunță receptivitatea pentru un Guvern de Coaliție?
Ne răspunde declarația:

„Între timp partidele au reluat între ele discuțiile și acest lucru e foarte bun”.

În consecință, Klaus Iohannis a anunțat că va face consultări abia cînd se va cristaliza din negocieri o majoritate:

„În concluzie: voi aștepta cu consultările formale pînă cînd din discuțiile dintre partide se cristalizează o majoritate, o majoritate asumată de partidele care vor dori să propună un guvern. Abia atunci, cînd această majoritate va fi asumată, voi convoca consultări pentru formarea noului guvern.”

Klaus Iohannis s-a dovedit înțelept. Nu mai cheamă partidele la consultări decît cînd se schițează o majoritate. O decizie corectă, constituțională și de bun simț. Consultările de la Cotroceni sînt o formalitate în postdecembrism. Partidele vin la Cotroceni cu o majoritate deja formată. Desemnarea premierului e o formalitate, deși pe vremea lui Traian Băsescu a fost loc și pentru decizii arbitrare ale președintelui.

O scurtă trecere în revistă a evenimentelor de după Căderea Guvernului Cîțu ridică o întrebare:
De ce n-a procedat Klaus Iohannis la fel de înțelept și după Moțiunea de cenzură?

Pe 5 octombrie 2021, după Moțiunea de cenzură, Klaus Iohannis a declarat:

„Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature și să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămîna viitoare. Acum se cere maturitate și responsabilitate.”

Un anunț mărturisind înțelepciune. Deși la vremea respectivă, ca și acum, Presa USR, în alianță cu Presa Orban, l-au atacat pe președinte pe motiv că tărăgănează desemnarea unui premier ca să-l țină la Victoria pe Florin Cîțu, președintele a acționat în hotarele Constituției prin acest anunț.

A doua zi, 6 octombrie 2021, aflat peste hotare, Klaus Iohannis a reiterat teza că partidele vor fi convocate abia cînd se vor răcori:

„Eu cred că este nevoie de zile bune pînă cînd toată lumea coboară cu picioarele pe pămînt, fiindcă această criză este diferită de alte crize guvernamentale, politicienii au ajuns să aibă doar discursuri anti-toți, fiecare este împotriva fiecăruia. Or așa nu se poate. Doar prin maturitate, și nu prin țîfnă, se rezolvă această criză guvernamentală și, să fim sinceri cu noi, cineva trebuie să guverneze țara, cineva trebuie să formeze guvernul și guvernul se formează cu o majoritate parlamentară. Așa că am considerat că este nevoie de cîteva zile pînă cînd acest entuziasm nemotivat creat de căderea guvernului se stinge un pic, lumea ajunge să își pună problema: bun, acum ce urmează și să începem discuții așezate, serioase, mature, fiindcă altfel problemele vor deveni din ce în ce mai complicate.”

A doua zi, 7 octombrie 2021, Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru luni, 11 octombrie 2021.

Întrebări:
1) Ce l-a făcut să renunțe la timpul dat partidelor pentru a se răcori?
2) Aflase, luînd temperatura partidelor, că acestea s-au răcorit brusc?

Luni, 11 octombrie 2021, Klaus Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloș pentru a forma Guvernul. Declarația de presă nu suflă un cuvînt despre cum l-a convins Dacian Cioloș că va face o majoritate:

„Formaţiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, aşa cum reprezentanţii acestor formaţiuni le-au prezentat şi opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reţinut una pe care o voi şi pune în practică, şi anume am decis să desemnez pentru poziţia de candidat la funcţia de prim-ministru pe domnul Dacian Cioloş.”

Pe 20 octombrie 2021, Guvernul Cioloș cade la vot. Era o cădere previzibilă. Nici un partid nu-și anunțase anterior sprijinul. Era limpede că se impune un timp pentru ca partidele să negocieze înainte de a veni la consultări.
Chiar pe 20 octombrie 2021, Klaus Iohannis anunță consultări pentru a doua zi. Pe 21, e desemnat Nicolae Ciucă pentru formarea unui Guvern minoritar.

Întrebări:
1) Eșecul Guvernului minoritar Cioloș dovedea că partidele au nevoie de timp pentru a negocia. De ce s-a grăbit Klaus Iohannis să le convoace la consultări a doua zi?
2) Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd l-a desemnat pe Nicolae Ciucă?

Joi, 4 noiembrie 2021, Klaus Iohannis a anunțat că nu va convoca partidele la consultări decît cînd se va cristaliza o majoritate.

Întrebări:
1) De ce n-a făcut asta încă de la început?
2) Ce l-a făcut să se răzgîndească?
3) I-a venit abia acum mintea la cap? Mai precis, i-a venit acum cînd a fost informat că negocierile PNL-PSD merg bine? Sau, cumva a avut un plan prin care românii trebuiau exasperați de Loteria Guvernărilor astfel încît ambele electorate – al PNL și al PSD- să înghită pilula amară a Guvernului PNL-PSD?„

Sursa: cotidianul.ro