ANM A CONFIRMAT! NU MAI NINGE IARNA ASTA ÎN ROMÂNIA. URMEAZĂ ÎNSĂ FENOMENE METEO CIUDATE DE CRĂCIUN ȘI DE REVELION

Iată-ne intrați bine de tot în prima lună de iarnă, cel puțin calendaristic, iar vremea pare din nou a se juca cu noi, având parte de temperaturi și un peisaj de început de noiembrie. Am avut parte de ceva ninsori în primele 3 zile ale lunii, numai bune pentru niște selfie-uri și instastories, dar întrebarea de pe buzelel tuturor, acum, este următoarea: vom avea parte de un Crăciun cu zăpadă? De Anul Nou va ninge? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări cu ajutorul materialului de azi, pe care, însă, vă invităm să îl tratați ca pe un scenariu meteorologic, iar la acest moment, gradul de realizare ar fi undeva în jurul a 40 – 50%.

Șansele unui Crăciun cu zăpadă la nivelul întregii Românii sunt de 0%. Nu trec de un 10 – 15% nici măcar în zonele montane. Trebuie menționat că iarna în România își poate face apariția fie pe un tipar climatologic obișnuit fie prin fenomene excepționale care să se petreacă la nivelul troposferei (SSW – Sudden Stratospheric Warming). Ne vom uita către fiecare din aceste două scenarii.

Climatologic, luna decembrie regăsește țara noastră sub influența dorsalei anticilonului est-european, aflat într-o continuă extindere, dar și sub influența ciclonilor mediteraneeni. Când avem parte de cuplajul Anticiclon – cicloni mediteraneeni se poate forma fenomenul de viscol. Dacă mai adăugăm scenariului și o retrogradare a ciclonilor în Marea Neagră, atunci avem parte și de cantități mult mai mari de precipitații. Din păcate, nu este o situație cu care să ne intersectăm, cel puțin până după primele două zile de Crăciun. În toată această perioadă ne vom afla pe o puternică circulație atlantică, de la V spre E, care va ține foarte departe de noi orice urmă de anticiclon Est-European, cât despre cicloni mediteraneeni, abia spre 26 decembrie pare a avea șanse să se formeze unul mai viguros.

Atunci când vorbim despre parametri meteo care ne dau unele semnale despre iarnă, aceștia sunt:

Nivelul gheții arctice în emisfera nordică:
– Veștile încep să fie mai bune, chiar dacă, și acum, vorbim de unul din cele mai scăzute niveluri de extindere a gheții arctice (al doilea cel mai slab an din ultimii 41 de ani de când se fac măsurători). La finalul lunii noiembrie vorbeam de un total de 9.3 milioane km pătrați.

Extinderea stratului de zăpadă în Eurasia:
– În ceea ce privește stratul de zăpadă și gheață în zona Eurasiatică, nu există diferențe majore față de iarna anului 2018, de exemplu. Este important de reținut acest aspect, întrucât specialiștii vorbesc de o corelare clară între nivelul extinderii stratului de zăpadă și gheață în Eurasia la nivelul ultimelor luni de toamnă și anomaliile termice din emisfera nordică în lunile decembrie, ianuarie și februarie dar există o corelare inclusiv în ceea ce privește AO (Arctic Oscilation). Și nu trebuie să uităm de importanța zăpezii eurasiatice în apariția și dezvoltarea ”Anticiclonului Siberian”.

Vortexul polar:
– În strânsă legătură cu cele menționate mai sus vine și ultima parte din material, dedicată vortexului polar. Iar lucrurile sunt destul de simple: cu zăpadă suficientă pe Eurasia, cu un centru de înaltă presiune foarte mare pe Siberia, automat nivelul de energie transmisă între Troposferă și Stratosferă crește, iar excesul de energie este acumulat în zona vortexului polar, care slăbește astfel și ajungem astfel la SSW (Sudden Stratospheric Warming). Un vortex polar slab aduce temperaturi mult mai scăzute în estul Statelor Unite, nordul Europei și Asia.

Ca o concluzie la tot ceea ce am scris mai sus, șansele unui Crăciun cu zăpadă la nivelul întregii Românii sunt de 0%. Nu trec de un 10 – 15% nici măcar în zonele montane. Tiparul circulației atmosferice din aceste zile se va păstra foarte mult timp iar în ceea ce privește un posibil eveniment major la nivelul stratosferei (SSW), până la acest moment nu avem parte de niciun semnal, informează ”Prognoze Meteo – Vremea în România”.