Anunț-bombă despre noul AUGUSTIN LAZAR/l. Ce a decis Tudorel Toader

UPDATE 7 – Procedura de desemnare a noului procuror general va fi reluată, potrivit Antena 3, după ce niciunul dintre actualii candidați nu l-a „convins” pe ministrul Justiției.

UPDATE 6 – „Decizia este luată. Azi am trecut de etapa interviului şi, cum spuneam la Ministerul Justiţiei dimineaţă, în cursul zilei voi comunica concluzia, rezultatul Comisiei de interviu. Azi veţi avea rezultatul, după cum azi am dat rezultatul cu privire la selecţia candidaţilor care vor să devină procurori europeni”, a declarat Tudorel Toader.

UPDATE 5: Tudorel Toader a mai anunțat că va cere verificări privind deplasările procurorului general al României, Conform informațiilor primate, Tudorel Toader susține că Lazăr a cheltuit 500.000 euro, pentru deplasări.

„Cred că e o exagereare. Procurorul general reprezintă Ministerul Public. Dacă reprezintă Ministerul Public e invitat și prezintă expuneri pe temele pe care a fost solicitat, face schimb de experiență, nu e în beneficiul personal. O să fac o verificare dacă cifra prezentată de dumneavoastră e adevărată”, a răspuns Augustin Lazar. În replică, Tudorel Toader a declarat că nu nu este nevoie și că atunci când va avea nevoie, va cere chiar el datele.

UPDATE 4: În contextul informațiilor privind refuzul de eliberare a disidentului anticomunist Iulius Filip, ministrul Justiției a adus în discuție trecutul profesional al lui Augustin Lazăr, înainte de 1989.

„Atât eu cât și dvs am exercitat înainte de 89 funcția de procuror general, dar eram la început, foarte tineri, încercăm să ne dăm seama cu ce se ocupă instituția, cadrul legal din vremea aceea suportă niște analize sub aspectul standard etic și de aceea am și prezentat scuze public”, a spus Augustin Lazăr.

Scuzele ar trebui în nume personal”, a replicat Toader.

„Eu nu am făcut parte din comisii de eliberări condiționate, în trecutul meu profesional se poate uita oricine, din nefericire pentru dumneavoastră vi l-au răscolit”, a completat Toader.

UPDATE 3: În aceste momente, Augustin Lazăr susține interviul pentru un nou mandate de procuror general.

„Va mărturisesc că mi-a plăcut afirmația dvs, cred că de acum trei săptămâni, în care justiticati de ce v-ați depusă candidatura, în care spuneați că Ministerul Public are nevoie de un procuror general bun profesionist, bun manager, cu experiență, de bună credință. Eu aș vrea să va solicit că, pe lângă această prezentare pe care v-ați pregătit-o, să ne arătați, justificați, dacă dvs sunteți cel care răspunde cerințelor pe care, la nivel teoretic, în mod corect le-ați enunțat”, a spus Tudorel Toader.

„Proiectul pe care am onoarea să vi-l prezint este rezultatul unei experiențe considerabile în Ministerul Public de 37 ani, din care 20 ani în funcții de conducere. Prin urmare, aș dori să precizez că eu am parcurs etapă cu etapă, (..) iar funcțiile de conducere le-am obținut abia după 17 ani de activitate susținută în Ministerul Public”, a declarat Augustin Lazăr.

Printre realizările enumerate de procurorul general se numără respectarea recomandărilor MCV, precum și finalizarea dosarelor istorice, precum anchetele privind Revoluția sau Mineriadă.

„În cei 3 ani de mandat, Ministerul Public și-a dovedit o eficientă considerabilă în soluționarea dosarelor pe care le are, nu numai rezolvând dosrele istorice care trenau de 28 de ani pe rolul Ministerului Public, dar rezolvând un stoc mare de cauze”, a spus Augustin Lazăr.

UPDATE 2: Primul candidat audiat a fost procurorul Marian Drilea, care a prezentat într-o notă pozitivă Secția pentru anchetarea magistraților, susținând că aceasta oferă garanții de independență și imparțialitate.

„Aceste negocieri pe care reprezentanții abilitați le poartă cu reprezentanții Uniunii Europene în privința Mecanismului de Control și Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacții, atât din partea procurorilor, cât și din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secții nou înființate și de rolul și de modalitatea în care-și îndeplinește atribuțiile pentru că foarte mulți socotesc că această Secție ar trebuie desființată sau nici măcar nu ar fi trebuit înființată”, a spus Marian Drilea.

Procurorul a subliniat că existau și înainte de înființarea acestei Secții structuri care investigau posibile infracțiuni comise de magistrați.

„Mergând un pic la originea modalității de răspundere a magistraților, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistrați și polițiști și pentru procurori care au fost transformate ulterior în secții. Apoi atribuțiile au fost împărțite Secției Penale de Criminalistică și DNA-ului și în prezent acestei secții nou-înființate. Ei, în condițiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secții? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanții de imparțialitate și independență. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistrați care funcționează actualmente în cadrul Secției se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistrați și de polițiști și alocarea resurselor financiare și materiale, această chestiune poate fi rezolvată”, a spus Drilea.

UPDATE 1: Miercuri dimineață, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a ajuns la minister, unde vor avea loc interviurile pentru șefia Parchetului General. Ministrul a evitat să ofere detalii cu privire la șansele lui Augustin Lazăr de a obține un nou mandat în fruntea instituției, și a declarat că un răspuns va fi dat astăzi înainte sau după moțiunea simplă împotriva sa.

„În cursul zilei de astăzi, înainte sau după moțiune vom da un răspuns”, a spus Toader.

Știrea inițială

Miercuri, cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României – Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu – susţin miercuri interviul, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Interviurile încep la ora 9,00 şi vor fi transmise în direct pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Fiecare candidat va avea la dispoziţie aproximativ 30 de minute pentru a face o prezentare a Ministerului Public, a eventualelor disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate, dar şi propuneri de remediere a acestora, după care vor răspunde întrebărilor puse de membrii comisiei de examinare.

Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Secţiei pentru procurori a CSM, în vederea obţinerii avizului, urmând ca, după obţinerea acestuia, Tudorel Toader să înainteze propunerea preşedintelui României.

Daniel Horodniceanu, unul dintre rivalii lui Augustin Lazăr, a candidat pentru al doilea mandat la şefia DIICOT şi a fost respins de ministrul Tudorel Toader. Totodată, el candidează şi pentru funcţia de procuror european din partea României.

Gabriela Scutea a fost adjunctul Laurei Codruţa Kovesi, în vremea când aceasta era procuror general. Marian Drilea este procuror la DIICOT Braşov, el fiind cel care l-a anchetat pe fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în dosarul „Motorina”, scrie Agerpres.

Tudorel Toader a declanşat, în octombrie 2018, procedura de revocare din funcţia de procuror general a lui Augustin Lazăr. Ulterior, acesta a anunțat că a declamșat procedura de selecție pentru un nou procuror general.

Cu toate că Augustin Lazăr și-a dus la final un mandate în această fucnție, acesta a anunat că intenționează să candideze iarăși.

Cele 20 de motive invocate de Ministrul Justiției pentru a îl revoca pe Lazăr din funcție au fost:

1. Procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA.

2. Din dosarul de candidatură la funcția de procuro general lipsea evaluarea.

3. Faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.

4. Ignorarea situațiilor de criză.

5. Susținerea deciziei secției de procurori a CSM de a scoate din raportul privind DNA pasaje critice din raportul Inspecției Judiciare

6. Discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.

7. Practicarea și încurajarea unor comportamente contrare obligatiilor constituționale și legale. Folosirea cu plăcere a sintagmei niște inculpați de rang înalt.

8. Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție

9. Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării.

10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, reducerea delegărilor.

11. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.

12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.

13. Contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.

14. Criticarea hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.

15. Tergiversarea prcedurilr în cazul propunerii pentru șefia DNA, Adina Florea.

16. Deciziile luate în cazul dosarului privind protestul din 10 august, încălcarea unui ordin privind mutarea procurorilor de la Tribunal la Parchet. Anularea propriului ordin

17. Acreditarea unui alt statut constituțional al ministerului public și al procurorilor.

18. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.

19. Ascunderea adevărului privind respectivele protocoale.

20. Inadvertența în discursul public în cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, după părerea mea