APOCALIPSA ENERGETICĂ & BANCA MONDIALĂ / studiu

Impactul ofensivei Israelului în Fâșia Gaza nu se oprește doar în Orientul Mijlociu, ci se resimte și în Europa, mai ales în lumina unor posibile acțiuni de contraofensivă din partea lumii arabe. Un răspuns hotărât al acestor state împotriva Tel Avivului ar putea avea consecințe grave asupra furnizării de energie în „Bătrânul continent”. Temerile cresc în cancelariile occidentale, având în vedere că Uniunea Europeană risca să piardă un furnizor major de țiței și gaze, după ce importurile din Rusia au fost interzise printr-un ordin al Casei Albe.

Într-un articol recent, am subliniat că Strâmtoarea Ormuz devine focalizarea atenției globale, fiind un punct-cheie pentru traficul mondial de țiței. Banca Mondială a efectuat un studiu de analiză a riscurilor geopolitice pentru a evalua impactul conflictului dintre Israel și Palestina asupra prețurilor globale ale petrolului.

Studiul a evidențiat trei scenarii diferite, clasificate în funcție de intensitatea conflictului. Într-un scenariu de „tensiune mică”, similar cu războiul din Libia din 2011, s-ar putea înregistra o reducere globală a aprovizionării cu petrol de 500.000 până la 2 milioane de barili pe zi, cu o creștere inițială a prețului petrolului de 3% până la 13%. Într-un scenariu de „tensiune medie”, asemănător cu războiul din Irak din 2003, reducerea aprovizionării ar putea ajunge la 3 până la 5 milioane de barili pe zi, generând o creștere inițială a prețului de 21% până la 35%. În scenariul de „tensiune maximă”, comparabil cu embargoul arab din 1973, ar putea avea loc o reducere globală de 6 până la 8 milioane de barili pe zi, cu o creștere a prețului petrolului între 56% și 75%, ajungând la 157 dolari pe baril.

Aceste scenarii au potențialul de a crea o criză energetică majoră în Europa, care deja se confruntă cu dificultăți în achiziționarea resurselor energetice la prețuri în creștere, având în vedere pierderea importurilor din Rusia.

În plus, studiul Băncii Mondiale nu a analizat în detaliu impactul tensiunilor asupra prețurilor gazelor naturale, dar a subliniat natura interconectată a surselor de energie. Pe măsură ce aprovizionarea cu petrol scade, efectele se resimt și în alte surse de energie, accentuând vulnerabilitatea sistemului energetic global.

Europa, în special, se află în fața unei decizii cruciale. Creșterea semnificativă a prețurilor la gazele naturale poate lovi puternic continentul, având în vedere ruperea legăturii sale principale de aprovizionare din ultimul secol. UE este acum dependentă de gazul natural lichefiat (GNL) transportat din SUA la prețuri mari, iar escaladarea conflictului israeliano-palestinian și a tensiunilor în regiune ar putea adăuga presiuni economice semnificative.

Implicarea unor țări precum Iran, Yemen, Irak, Siria și Liban în sprijinul palestinienilor poate avea consecințe grave, perturbând rutele comerciale către Europa și afectând aprovizionarea cu petrol și gaze lichefiate. Închiderea Strâmtorii Ormuz, de exemplu, ar putea izola Europa de sursele sale principale de energie și ar provoca o criză energetică majoră.

De asemenea, securitatea Strâmtorii Bab el-Mandeb, pasajul strategic din apropierea coastei yemenite, este esențială pentru ruta comercială maritimă care leagă Marea Mediterană de Oceanul Indian. O închidere a acestui pasaj ar forța navele petroliere din Golful Persic să urmeze o rută mai lungă în jurul Africii, crescând timpul de tranzit și costurile de transport.

Astfel, Europa se află într-o poziție dificilă și este nevoită să aleagă între a plăti prețuri exorbitante pentru energie sau să-și revizuiască poziția privind importurile din Rusia, ceea ce ar putea declanșa noi tensiuni în relația cu Statele Unite. În contextul geopolitic actual, OPEC+, cu sprijinul Chinei și al Rusiei, are posibilitatea de a remodela piața globală a energiei, exercitând presiuni majore asupra Occidentului.