AR TREBUI SĂ PURTAȚI MASCĂ? CE NE SPUNE ȘTIINȚA?

Măștile sunt recomandate pe scară largă ca o protecție contra Covid-19, atât ca să-l protejeze de infecție pe cel care le poartă, cât și ca cel care nu știe că este infectat să-i protejeze pe ceilalți. Problema este că majoritatea dovezilor și recomandărilor științifice sunt împotriva folosirii măștilor de către publicul larg. Cu toate acestea, ele sunt obligatorii. În unele locuri nu te poți plimba pe afară fără o mască, în altele nu poți merge într-un spațiu public fără mască. Cei care merg la muncă trebuie să le poarte. La fel și pasagerii zborurilor aeriene, indiferent de lungimea zborului.

Dovezile în favoarea utilizării măștilor

Cea mai puternică dovadă pentru folosirea măștilor este un studiu Cochrane . Șapte studii din timpul epidemiei SARS au relevat că purtarea măștilor era foarte eficientă în experimentele cu grupuri de control. Asta deși acest tip de experimente erau părtinitoare deoarece grupul de bolnavi este pur și simplu un grup reprezentativ, spre deosebire de un experiment controlat cu placebo (ceea ce ar fi foarte dificil în cazul măștilor). De pildă, în cazul în care subiecții din primul grup sunt mai bolnavi decât cei din grupul de control atunci este posibil ca ei să se comporte diferit, inclusiv să poarte o mască.
Din cele șapte lucrări, cinci s-au ocupat doar de cei care muncesc în spitale, iar articolul de față nu dezbate problema dacă aceștia ar trebui să poarte mască. Ceea ce înseamnă că mai rămân doar două lucrări. Una dintre ele nu oferă niciun fel de informații socioeconomice sau de sănătate cu privire la cele două grupuri (bolnavi vs control), ceea ce lasă deschisă posibilitatea de existență a unor diferențe semnificative. Ultimul studiu a confirmat acest lucru, bolnavii (cei care au fost diagnosticați cu SARS, i.e., fără un test SARS) erau mult mai bolnavi înainte de SARS decât cei din grupul de control, ceea ce are sens deoarece oamenii care au fost diagnosticați cu SARS tindeau să aibă probleme de sănătate preexistente, exact ca în cazul COVID-19. Purtarea măștilor și spălatul mâinilor erau mai frecvente în grupul de control, ceea ce ducea la concluzia că protejau. Dar a merge la piața fermierilor era, de asemenea, ceva „protectiv”. În fapt, aceasta probabil nu face decât să reflecte starea de sănătate mai bună a grupului de control. Oamenii cu adevărat bolnavi s-ar putea să evite a folosi măștile deoarece le obstrucționează respirația, mai ales când au deja au probleme. Această posibilitate nu a fost luată în considerare de niciuna dintre lucrări.
Așadar, în concluzie, există două lucrări în această colecție care pretind că folosirea măștilor a reprezentat o protecție contra SARS, dar una dintre ele admite că grupul de control era semnificativ mai sănătos decât celălalt grup, iar cealaltă lucrare nu pomenește nimic despre acest factor important de distorsiune.

Totuși, există și hamsteri. Nu, Universitatea din Hong Kong nu a folosit măști chirurgicale pentru hamsteri, ci într-o lucrare nepublicată a descris punerea unei măști chirurgicale asupra fluxului de aer dintr-o o cușcă cu hamsteri cu ARN pozitiv și o cușcă cu hamsteri cu ARN negativ, și au susținut că o proporție mai mare de hamstri negativi au devenit pozitivi când nu exista o mască asupra fluxului de aer. Nu e clar de ce cred cercetătorii că aceste studii pot fi extrapolate în mod direct la oameni. Deși articolele de ziar pretind că lucrarea a fost publicată, nici măcar biroul de presă al Universității Hong Kong nu oferă niciun fel de detalii cu privire la locul desfășurării.

Mai recent, o lucrare din Lancet a identificat 172 de studii observaționale (nu studii controlate aleatorii) care susțin distanțarea socială și purtarea măștilor. Din cele 44 de studii examinate în amănunt, 35 s-au ocupat de personalul medical, opt studii s-au aplecat asupra relațiilor apropiate (gospodării cu o persoană bolnavă, urmărirea unei persoane testată pozitiv), și doar trei studii au analizat spațiile publice. Din cele trei lucrări, una a studiat distanța versus riscul de infecție în avioane iar alta a fost inclusă în studiul Cochrane amintit mai sus. A treia lucrare, care nu a fost încă peer-reviewed și nici publicată, s-a concentrat pe urmărirea contactelor, dar a observat că din cele două cupluri descoperite a fi pozitive prin urmărirea contactelor (dintre cele 404 contacte apropiate a 9 cazuri de COVID-19), unul din cupluri a luat multe măsuri de precauție (măști, dormitoare și băi separate), în timp ce celălalt nu a făcut asta, ceea ce nu a adus nicio lumină în dezbaterea despre măști.

O lucrare intens promovată în Annals of Internal Medicine (reclame plătite pe Twitter de McMaster University în Canada) pretinde în titlu că „Măștile de bumbac ar putea preveni transmisia COVID-19”. Ei admit că „materialul nu oprește virionii izolați”, dar susțin că din moment ce particulele virale sunt întotdeauna atașate de picături mici, această cercetare asupra transmiterii bacteriilor poate fi folositoare. Multe dintre măștile testate în experimentele la care fac referire au 3 până la 6 rânduri de material. Ei ignoră de asemenea, cercetarea coreeană care a concluzionat că „nici măștile chirurgicale, nici cele de bumbac nu au fost eficiente în filtrarea SARS-CoV-2, atunci când pacienții infectați tușeau”. În cele din urmă, autorii studiului publica în AIM au conchis: „dacă purtarea măștii, indiferent de tip, într-un context comunitar, îl protejează pe cel care o poartă sau pe cei din jurul său, rămâne un fapt necunoscut”. Poate că această lucrare ar trebui să fie inclusă într-o secțiune specială „Lucrări care își doresc ca măștile să funcționeze dar care nu pot dovedi lucrul acesta”.

Clase CM et al. Cloth Masks May Prevent Transmission of COVID-19: An Evidence-Based, Risk-Based Approach. Ann Intern Med. 2020 May 22.

Dovezile împotriva folosirii măștilor

O trecere în revistă a literaturii pe subiect publicată în revista CDC, nu a descoperit dovezi după care spălatul pe mâini sau măștile ar putea proteja împotriva gripei. Măștile nu i-au ajutat pe cei infectați să reducă riscul de a-i infecta și pe alții, nici riscul celor neinfectați de a contracta gripa.
„În această trecere în revistă nu am descoperit dovezi care să susțină un efect protector pentru reducerea transmisiei gripei… Igiena mâinilor este văzută ca fiind o tehnică foarte folosită și s-a demonstrat că reduce efectiv transmisia infecțiilor gastrointestinale și a celor respiratorii. Totuși, în analiza noastră sistematică, aducând la zi descoperirile lui Wong et al., nu am descoperit un efect major al igienei de mâini în transmisia gripei confirmată în laborator… Nu am descoperit dovezi că măștile chirurgicale sunt eficiente în reducerea transmisiei virusului, fie că sunt purtate de persoane infectate, fie că sunt purtate de oameni din comunitatea largă pentru a reduce gradul de risc… Este esențial de notat că mecanismul de transmisie de la persoană la persoană în comunitate nu a fost în întregime determinat. Rămâne controversa cu privire la rolul transmisiei prin aerosoli, particule fine.”
Xiao J et al. Nonpharmaceutical Measures for Pandemic Influenza in Nonhealthcare Settings-Personal Protective and Environmental Measures. Emerg Infect Dis. 2020 May 17; 26(5).

Într-un studiu coreean pacienții infectați cu Covid-19 au primit măști dar acest fapt nu a împiedicat transmisia ARN-ului viral când pacienții au tușit cu masca pe față.
„Nici măștile chirurgicale nici cele de bumbac nu au oprit eficient SARS-CoV-2 în timpul tusei pacienților infectați.”

Bae S et al. Effectiveness of Surgical and Cotton Masks in Blocking SARS-CoV-2: A Controlled Comparison in 4 Patients. Ann Intern Med. 2020 Apr 6.

Consecințele negative ale măștilor

Consecințele negative ale măștilor ies cel mai bine în evidență la personalul medical, unde folosirea lor este mai controlată, dar publicul larg care poartă în mod voluntar mască pe termen lung poate avea probleme similare.
Un studiu din BMJ a arătat că aceia cărora li s-a spus să poarte măști de bumbac pentru perioade mai lungi de timp (acesta era scopul studiului) aveau rate mai mari de îmbolnăvire asemănătoare gripei, decât cei care decideau de unii singuri când și cât să poarte mască, și rate mai mari decât cei care purtau măști chirurgicale. Chiar și în rândul personalului medical, purtatul măștilor poate fi contra productiv.
„Penetrarea măștilor de bumbac de către particule era de 97%, iar în cazul măștilor chirurgicale de 44%.”

MacIntyre CR et al. A cluster randomised trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers. BMJ Open. 2015 Apr 22; 5(4): e006577.

Un studiu din Singapore a descoperit un risc mai mare de durere de cap, simptomatic pentru o lipsă de oxigen, în rândul personalului medical. Aceasta se poate sau nu să se aplice publicului larg care în general poartă măști mai puțin fixe (și din acest motiv mai puțin eficiente).

Ong JJY et al. Headaches Associated With Personal Protective Equipment – A Cross-Sectional Study Among Frontline Healthcare Workers During COVID‐19. Headache. 2020 05; 60(5): 864-877.

Opinii împotrica utilizării măștilor

Organizația Mondială a Sănătății a afirmat că nu există niciun motiv pentru care oamenii sănătoși ar trebui să poarte măști în public și există doar dovezi limitate că măștile ajută în contactul cu o persoană bolnavă.
„Există dovezi limitate că purtarea unei măști medicale de către indivizi sănătoși în case sau printre contactele unui pacient bolnav sau printre participanții la întâlniri de masă ar putea fi benefică ca măsură preventivă. Totuși, în prezent nu există dovezi că purtarea unei măști (fie medicală, fie de alt tip) de către persoane sănătoase, inclusiv purtarea universală de către toți membrii comunității, poate preveni infecția lor cu virusuri respiratorii, inclusiv COVID-19.”

Advice on the use of masks in the context of COVID-19. WHO. 2020 Apr 6.

Dr Jenny Harries, adjunctul ministrului Sănătății din Marea Britanie, avertizează că, deoarece majoritatea oamenilor folosesc o mască pentru o perioadă de timp mai lungă, atunci când și-o dau jos acasă și o pun pe o suprafață nonsterilă se contaminează.
„Se întâmplă că oamenii au doar o mască. Nu o poartă tot timpul, o dau jos când ajung acasă și o pun pe o suprafață pe care nu au curățat-o. În fapt, poți capta virusul în mască și să începi să-l respiri. Din cauza acestor probleme, oamenii se pot expune și mai tare riscului, în loc să se protejeze.

Baynes C. Coronavirus: Face masks could increase risk of infection, medical chief warns. The Independent. 2020 Mar 12.

Jake Dunning, direcotorul de boli infecțioase de la Public Health England a adăugat că „există foarte puține dovezi legate de un beneficiu pe scară largă al purtării de mască… Măștile trebuie purtate corect, schimbate frecvent, date jos cum trebuie, depozitate în siguranță și folosite în combinație cu o igienă universală bună pentru a fi eficiente.”

Baynes C. Coronavirus: Face masks could increase risk of infection, medical chief warns. The Independent. 2020 Mar 12.

Centrul pentru Cercetarea și Politicile Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota (CIDRAP) nu recomandă publicului să poarte măști, deoarece nu funcționează, pot împiedica alte măsuri preventive și afectează furnizarea măștilor pentru personalul medical.
„Nu recomandăm ca publicul larg, care nu are simptome de COVID-19, să poarte în mod curent măști de bumbac sau chirurgicale deoarece nu există dovezi științifice care să demonstreze eficiența lor în reducerea transmisiei virusului. Folosirea lor ar putea avea drept consecință ca aceia care le poartă să fie mai relaxați în privința distanțării deoarece au sentimentul că sunt protejați.

Brosseau LM et al. COMMENTARY: Masks-for-all for COVID-19 not based on sound data. CIDRAP. 2020 Apr 1.

O asistentă medicală experimentată a analizat datele științifice disponibile în momentul în care grădinița nepotului a hotărât ca și copiii să poarte mască. Analiza sa a literaturii științifice a adus o mulțime de informații împotriva purtării de mască, iar ea a arătat cum cele șapte lucrări ale CDC în favoarea purtării de mască sunt irelevante pentru subiectul în cauză.

Neuenschwander P. Healthy People Wearing Masks to Stop Corona Not Supported by Science. Jennifer Margulis. 2020 May 13.

Concluzii

Dovezile împotriva folosirii măștilor de către publicul larg sunt copleșitoare. În general ele sunt văzute ca ineficiente, ca deturnând atenția de la alte măsuri preventive și ca fiind cauzatoare de probleme de sănătate dacă sunt purtate pe termen lung.

Dacă te preocupa problema epidemiei de Covid19 iată trei articole importante:

Scrioarea Prof. Sucharit Bhakdi către Cancelarul Angela Merkel

10 lucruri mai puțin știute despre Organizația Mondială a Sănătății

10 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Bill Gates

SURSA ContraMundum