Asistaţi social trataţi cu psihologul după ce primarul le-a tăiat ajutoarele. Din 400 au mai rămas şapte. „Era deja incredibil“

Cand se va intampla asta si la Buzau? Respectiv in Comuna Movila Banului unde anumite persoane asistate social se dau mari ca il cunosc pe primar. Detalii aici: Cum strica un tigan asistat social cariera unui primar

Un primar de la ţară din judeţul Botoşani a reuşit să scape de aproape toţi asistaţii social din comună. Pentru a-i convinge că este bine să muncească a lucrat cot la cot cu un psiholog.

Comuna Dângeni avea până recent o reputaţie proastă în judeţul Botoşani. În zonă era cunoscută drept „satul leneşilor“, din cauza numărului mare de asistaţi social. Până acum trei ani, peste 300 de localnici din Dângeni stăteau degeaba şi încasau ajutor de la stat.

„Era deja incredibil. Veneau agenţi economici şi noi nu găseam oameni dispuşi să muncească. Doar pentru ajutor social veneau la primărie. Oameni în putere. Este un cetăţean care de 20 de ani vine şi tot cere ajutor social“, spune Cătălin Rotundu, primarul din Dângeni.

În aceste condiţii, primarul din Dângeni a pus la cale un plan prin care să-i lase pe cei care nu vor să muncească fără ajutoare sociale. A angajat, în plus, şi un psiholog pentru a-i ajuta pe cei care rămâneau fără banii de la stat să treacă peste şoc şi să-şi găsească de muncă.

Peste 393 de asistaţi social tăiaţi

Dângeniul este o comună săracă, de agricultori şi crescători de animale. În zonele alăturate şi-au deschis afaceri numeroşi agenţi economici, în special cu profil agro-zoo sau de prelucrare a lactatelor. Pe scurt, locuri de muncă sunt pe o rază de aproximativ 20 de kilometri, dar angajaţii lipsesc. „Au venit să ia oameni la muncă, dar mulţi au refuzat. Ce iei pe mere, dai pe pere. Transport, mai mâncare, mai una-ulta, mai un pachet de ţigări. Şi puţini bani. Lumea stă acasă“, spune nea Petrea, un localnic de 60 de ani. Mulţi tineri nici măcar pământul nu-l mai muncesc. „Îl dau tot în arendă la marii fermieri şi ei stau, pe unde pot, la magazin, la bar“, spune acelaşi sătean.

Tocmai de aceea, edilul comunei s-a hotărât să taie masiv ajutoarele sociale. În ultimii trei ani, din 400 de asistaţi social au mai rămas doar şapte. Iar cei rămaşi în plată sunt invalizi. „Era evident faptul că nu puteam merge în continuare aşa. Nu mai găsea nimeni niciun angajat. Ei stăteau pe banii statului cu cea mai mică prestaţie în muncă. Aveau între 19 şi 50 de ani. Cum să stai la 20 de ani pe ajutor social?“, se întreabă retoric primarul.

Anchete riguroase

Metoda aleasă de primar pentru limitarea persoanelor care încasează ajutor social a fost una inedită. Acesta a cerut angajaţilor din Primărie să facă anchete sociale la sânge şi să vadă ce calificări au sătenii care primesc bani de la stat şi la ce nivel de studiu au ajuns. În etapa următoare, asistaţii social au fost împărţiţi în două categorii, cei care aveau o calificare şi cei care nu aveau nici calificare şi nici opt clase. Pentru cei care ştiau deja o meserie, primarul a căutat locuri de muncă, iar pentru ceilalţi cursuri de calificare.

„Am întrebat agenţii economici din zonă de câţi oameni au nevoie şi în ce specializare. Pe de altă parte, am fost la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi am solicitat organizare cursuri de calificare în comună. Şi în momentul de faţă avem cursuri de calificare organizate. În total, au fost calificaţi peste 200 de oameni“, spune Cătălin Rotundu. Cei care refuzau locurile de muncă oferite erau scoşi de la ajutorul social.

Tactica psihologului

Primăria a angajat, în plus, un psiholog pentru a discuta cu asistaţii social. Pe de o parte, pe unii pentru a-i convinge să muncească, iar de cealaltă parte pentru a-i consilia pe cei care au rămas fără venitul de la stat. Psihologul a încercat să le explice asistaţilor social că este mai bine să aibă un loc de muncă şi că astfel calitatea vieţii lor se va îmbunătăţi. „Evident că, pentru o persoană obişnuită cu ajutor de la stat, pierderea venitului este o traumă. Noi i-am convins că este de fapt un semn că trebuie să facă ceva pentru ei şi familiile lor“, spune Paulina Bolohan, psihologul Primăriei Dângeni.

„Am discutat cu ei şi era evident că calitatea vieţii din multe aspecte avea de suferit. Le-am explicat că, odată cu un loc de muncă, le va creşte nivelul de trai, dar în primul rând stima de sine, satisfacţia de a fi util“, mai spune psihologul Paulina Bolohan.

Vezi si: Cum strica un tigan asistat social cariera unui primar