Atentatul cu bombă pusă în mașină. Descrierea apărută în revista rezerviștilor SRI

Sub semnătura lui Cristian Rădoi, apărea acum câțiva ani, în revista rezerviștilor din SRI, Vitralii, cea mai detaliată descriere a unui dispozitiv exploziv folosit într-o infracțiune românească. Era vorba de o tentativă de asasinat în lumea interlopă, dar autorul îl consideră din categoria atentatelor teroriste.

Atacul recent din Arad, soldat cu moartea unui om de afaceri local, arată că niciodată nu știm destule informații despre astfel de acte infracționale.

Evenimentul cu caracter terorist de la Piatra Neamț – 11 ianuarie 2013

“Asigurându-se că nu se află nimeni care l-ar fi putut identifica și împiedica să-și pună în practică activitatea infracțională pentru care se afla în zonă, în jurul orei 02.20, pe data de 11.01.2013, PO, având asupra sa dispozitivul exploziv pus la dispoziție de PD, s-a deplasat la mașina părții vătămate aflată pe o stradă centrală și a montat dispozitivul, legând un fir textil la roata față dreapta a autoturismului.

După montarea dispozitivului, infractorul s-a deplasat spre mașina în care îl așteptau ceilalți doi complici care-i asigurau paza și părăsirea în grabă a locului faptei după comiterea infracțiunii. Imediat aceștia au fost imobilizați de organele de urmărire penală.” (Comunicat de presă al IPJ Neamț)

Acești oameni fuseseră angajați să-l asasineze pe Bogdan Măraru, așa că i-au pus acestuia o bombă. Dacă și-ar fi dus treaba la bun sfârșit, asasinii ar fi primit 50000 de euro. Procurorii DIICOT, care îi monitorizau încă din decembrie, au declarat că membrii grupării intenționau să incendieze și două spații comerciale, aflate în proprietatea unor apropiați ai familiei Măraru.

În urma audierilor de la Biroul Teritorial de Combatere a Crimei Organizate și a Terorismului Neamț, au fost reținuți Daniel Pădurariu, fost partener de afaceri al fraților Măraru, suspectat că ar fi comandat atacul, cei trei indivizi care au pus bomba și alți doi care au ajutat la procurarea de explozibil și conceperea dispozitivului.

Ulterior a fost reținut și judecat în același caz Ioan Dumitru “Puiu” Mironescu, lider local al lumii interlope.

Caracteristicile dispozitivului exploziv improvizat (DEI)

Din raportul de expertiză tehnică a rezultat că sistemul exploziv era format dintr-un pachet de formă cilindrică, atașat de caroseria mașinii. Sistemul cuprindea încărcătura, estimată inițial, pe baza volumului, la circa 4 kg, capsa detonantă și sursa de alimentare cu energie electrică a acesteia.

O parte dintre conductorii care ieșeau din pachet uneau capsa detonantă, aflată în încărcătura explozivă, cu sursa de alimentare, iar alte fire se legau la caroseria mașinii cu un clește de rufe ce avea două plăcuțe metalice despărțite de o plăcuță nemetalică legată printr-un fir textil de roata față dreapta a mașinii.

La punerea în mișcare a mașinii, roata trăgea de fir, care smulgea plăcuța nemetalică și astfel se închidea circuitul de alimentare a capsei detonante, care iniția explozia încărcăturii.

Detonarea unei asemenea încărcături explozive ar fi avut rezultate grave, inclusiv distrugeri materiale majore, și ar fi pus în pericol integritatea fizică a persoanelor aflate în zonă. Datorită poziționării autovehiculului în proximitatea unor locuințe, precum și având în vedere cantitatea mare de explozibil, s-a decis disruperea DEI, prin lovirea acestuia cu un jet de apă la presiune ridicată, care să ducă la fărâmițarea acestuia, prevenindu-se inițierea capsei detonante.

Pentru eliminarea oricăror riscuri la adresa populației civile, s-a dispus evacuarea din zona potențial vătămătoare a 13 familii (alte două familii au refuzat să-și părăsească locuința).

S-a estimat că eventuala explozie a DEI înaintea evacuării complete a populației din perimetrul de risc ar fi produs cca 20 de victime cu leziuni foarte grave și alte 50 până la 100 de victime cu leziuni medii și minore (în acest număr fiind cuprinși și membrii echipelor speciale cu atribuții în neutralizarea DEI sau asistență pentru aceasta).

În urma acțiunii, DEI a fost desprins de pe mașină și neutralizat, descoperindu-se: – capsă detonantă electrică; – încărcătură explozivă de bază – 1 kg; – lamele metalice de la clește de rufe; – fragmente de exploziv din încărcătura de bază; – alte fragmente metalice și nemetalice (bandă adezivă, hârtie, cabluri etc.).

Verificarea unei mostre a încărcăturii a fost executată cu o trusă colorimetrică din dotarea SRI, confirmându-se existența nitroglicerinei și a azotatului de amoniu, substanțe care constituie compuși de bază pentru diverși explozivi de uz militar și civil.

Analizele de laborator ulterioare au confirmat prezența acestor două substanțe plus rumeguș, ca agent de afânare a amestecului și încă o substanță generică de tip nitrat, iar raportul de constatare tehnico-științific a încadrat explozivul în categoria dinamitelor și atralitelor. Analiza a confirmat că DEI era perfect funcțional și apt de detonare.

Dacă ar fi explodat, încărcătura de circa un kilogram ar fi produs moartea sau vătămarea gravă a personalului din mașină și din zona adiacentă a acesteia, pe o rază de cca 30 de metri, și ar fi distrus sau deteriorat bunurie materiale aflate în acest perimetru. Un factor agravant în acest caz a fost amplasarea DEI la mai puțin de 5 metri de o coloană de gaz metan, care ar fi putut de asemenea exploda.

Încadrarea atentatului în categoria activităților de natură teroristă

Următoarele caracteristici ale infracțiunii, definite de legea specială, au fost luate în considerare ca temeiuri pentru încadrarea faptei în categoria activităților de natură teroristă: – modalitatea concretă de comitere; – perseverența infracțională a membrilor grupării; – folosirea materialelor explozive de mare putere; – amplasarea DEI într-un perimetru public (ansambluri de locuințe și instituții publice: administrația finanțelor publice, trezoreria, bănci, o biserică și câteva magazine); – acceptarea suprimării vieții nu doar a victimei vizate, ci și a oricăror persoane aflate în apropierea în momentul deflagrației. Din punct de vedere al noutății și rarității, aceasta a constituit o cvasipremieră judiciară sub aspectul cazuisticii, dar și al investigării operative.

Implicarea Serviciului de Ambulanță Județean Neamț

La ora 03.26, la Dispeceratul integrat Ambulanță-ISU, a fost primit un apel prin Sistemul național de urgență 112, prin care organele de poliție solicitau un echipaj cu medic pentru a se deplasa în vederea unei misiuni speciale pe strada Privighetorii din Piatra Neamț. Întrucât la momentul respectiv nu exista o procedură comună de intervenție în caz de dezastru produs prin explozia unei bombe, atât Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) cât și ISU Neamț au luat măsurile necesare în baza expertizei profesionale.

Deși trebuia anunțat în 3 minute de la primirea apelului, managerul SAJ Neamț a fost informat abia după 36 de minute, deoarece solicitarea făcută de către organele de poliție nu a dat detalii despre tipul misiunii speciale pentru care era solicitată ambulanța, detaliile ajungând la Dispecerat abia după sosirea echipajului medical la fața locului.

Ajuns la locul solicitării, echipajul a luat cunoștință despre existența DEI și a rămas la dispoziția celor care au condus operațiunea, poziționându-se în afara zonei de risc (mai mult de 150 de metri față de locul DEI).

Pe timpul staționării ambulanței, echipajul operativ a acordat asistență în evacuarea celor 13 familii și a creat un dispozitiv ad-hoc de management al riscurilor evolutive – primul ajutor pentru eventualii răniți, militari și civili, în cazul detonării DEI. Estimarea numărului de victime în caz de detonare și gravitatea acestora a depășit capacitatea de intervenție obișnuită a structurilor locale, ceea ce a impus, chiar dacă tardivă, declanșarea Planului roșu de intervenție (și alertarea/ alarmarea tuturor echipajelor SMURD și SAJ Neamț).

La ora 08.00 echipajul din tura de noapte a fost înlocuit cu echipaj complet din tura de zi. La ora 11.28, în urma neutralizării DEI, s-a considerat încetată situația de risc, s-a ridicat interdicția de circulație în perimetrul respectiv și s-a consemnat încetarea intervenției.

Condamnări

Judecătorii Curţii de Apel Bacău l-au condamnat pe Dumitru „Puiu” Mironescu – acuzat că a pus la cale tentativa de asasinare a lui Bogdan Măraru, prin plasarea unui dispozitiv exploziv sub maşina parcată în apropierea locuinţei acestuia din Piatra Neamţ – la 15 ani de închisoare cu executare pentru acte de terorism, constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la tentativă de omor şi instigare la distrugere.

Magistraţii băcăuani au dispus, în cazul lui Mironescu, şi o pedeapsă complementară de cinci ani de interzicere a unor drepturi, între care şi interdicția de a se afla în municipiul Piatra Neamţ. Totodată, Mironescu a fost obligat la plata unor daune morale în valoare de 25.000 de lei pentru cei doi copii ai lui Bogdan Măraru. În acelaşi dosar, alte trei persoane au fost condamnate la pedepse cuprinse între nouă şi 12 ani de închisoare, tot pentru acte de terorism, constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă de omor şi distrugere.

Astfel, Daniel Pădurariu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, Petrică Jâtaru – nouă ani de detenţie şi Irinel Cosmin Lăcătuşiu – 12 ani de închisoare, acesta din urmă fiind condamnat şi pentru infracţiuni de deţinere şi introducere în ţară de droguri de risc.

Vezi si: Colonelul SRI Vasile Zărnescu este internat la spitalul Floreasca și confirmat pozitiv cu Covid-19