Autoritățile se văd mari exportatoare de energie. În realitate, s-a prăbușit economia

Consumul extrem de mic de energie arată o prăbușire a economiei și a nivelului de trai al populației

Șeful ANRE, Răzvan Niculescu, se lăuda, recent, că România a devenit mare exportator de energie, pe fondul unei creșteri a producției. În realitate, în țară nu s-a pus în funcțiune nicio capacitate nouă de producție, excluzând insignifianții kilowați ai prosumatorilor. Per total, producția de energie nu a crescut, ci doar s-a prăbușit consumul, atât în economie, cât și la populație. În treacăt fie spus, vineri, pe tot parcursul zilei, România a fost importator net de energie, pe fondul unei producții slabe din eolian și fotovoltaic.

În primele patru luni ale acestui an, România a fost exportator net de energie, a anunțat, triumfalist, președintele ANRE, Răzvan Niculescu. ”Trebuie să redevenim independenţi energetic. Balanţa de import-export trebuie să fie în favoarea României din toate punctele de vedere şi vedem, de la nivelul reglementatorului, că, pentru primele patru luni ale acestui an, în fiecare lună am fost exportator de energie. Practic balanţa s-a înclinat în favoarea curgerii energiei din România către celelalte pieţe, evident şi pe fondul unui sezon bogat în ploi, fapt care a crescut practic producţia de energie electrică, în special pe partea de hidro, lucru care ne-a dat posibilitatea să furnizăm energie electrică şi pe celelalte pieţe, nu doar pe piaţa internă”, a declarat Răzvan Niculescu.

În prezent, a vorbi despre independență energetică este un nonsens, în condițiile în care România nu a intrat încă în blackout doar pentru că industria s-a prăbușit, iar populația, de sărăcie, și-a redus consumul la nivelul țărilor din lumea a III-a. În perioada 1 ianuarie -30 aprilie 2023, consumul final de energie electrică a fost de 16.641,4 milioane kWh, cu 7,7% mai mic

faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 5,4%. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 16,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 13,8%, potrivit Institutului Național de Statistică.

În voia sorții
În toate strategiile energetice, precum și în PNRR, investițiile prioritare se vor face în energie regenerabilă, deși nici aceste proiecte nu au termene foarte clare. Specialiștii din România, dar și din UE au atras atenția că prea multă energie fluctuantă, cum este cea din eolian și fotovoltaic, dezechilibrează sistemele. În plus, există marea problemă a extinderii infrastructurii, care se face cu mulți bani și într-un ritm foarte lent. În primele patru luni ale anului 2023, producţia din termocentrale a fost de 6.425,8 milioane kWh, în scădere cu 555,8 milioane kWh (-8,0%), producţia din hidrocentrale a fost de 6.821,7 milioane kWh, în creștere cu 2.123,9 milioane kWh (+45,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.002,7 milioane kWh, în scădere cu 23,5 milioane kWh (-0,6%). De cealaltă parte, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.IV.2023, a fost de 3.150,6 milioane kWh, în scădere cu 111,9 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 445,8 milioane kWh, în scădere cu 78,0 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, arată INS.

S-au reluat importurile
Vineri, 16 iunie, România a fost importator net de energie pe întreg parcursul zilei. La ora 11, țara noastră importa 1.050 MW, dat fiind faptul că, în plină zi, fotovoltaicele produceau doar 381 MW (6.87% din totalul producției), iar eolienele, doar 32 MW (0,58% din total). Din hidroenergie s-a pompat masiv în sistem, ajungându-se de la 2.700 MW-2.800 MW pe timpul zilei, la un vârf de 3.574 MW la ora 18. Pe site-ul Transelectrica, valorile la minut pentru luna iunie arată că exporturile de energie se fac doar noaptea, când prețurile europene sunt foarte scăzute sau chiar negative. În rest, se merge alert pe importuri nete.