„Aveam o criză de apendicită și medicii mi-au zis că sunt deocheată”

În loc să o ducă de urgență în sala de operație, medicii i-au recomandat un descântec unei tinere din București care făcuse o criză de apendicită. În cealaltă extremă sunt pacienţii care sunt lăsați fără acest organ, deși suferă de cu totul alte boli.

Fenomenul bolilor diagnosticate greșit este un subiect sensibil în rândul românilor. În urma articolului „Ţara cu jumătate din diagnostice eronate. Cine plătește pentru românii trataţi greșit?”, mai mulţi cititori ne-au împărtășit propriile experienţe. Astăzi, vă prezentăm povestea unei tinere din București, care a fost plimbată între spitale, până ca medicii „să se prindă” că are nevoie de o banală operație de apendicită. Pacienţii diagnosticaţi greșit se pot îndrepta împotriva medicilor doar în instanţă. Colegiul Medicilor nu poate decât să sancţioneze administrativ doctorii care greșesc, iar de cele mai multe ori, pedepsele sunt simbolice.

„I-a zis mamei să mă descânte”

Acum doi ani, imediat după Revelion, Ana-Maria, care avea pe atunci 19 ani, a ajuns la un mare spital bucureștean, acuzând stări de vomă. Iniţial, le-a pus pe seama exceselor de la petrecere, însă, cum starea ei s-a înrăutăţit, a chemat Salvarea. Reacţia medicilor de pe Ambulanţă a fost una halucinantă. „Mi-a făcut o injecție cu un medicament anti-vomitiv și i-a spus mamei că s-ar putea să fiu deocheată și i-au zis să mă descânte. Nu mi-am revenit și am mers la spital. Cum era cea mai aglomerată zi a anului, nimeni nu mă băga în seama. La triaj, doctora se uita cu scârbă și când le-am spus că sunt de mult majoră s-au uitat la mama cu subînțeles”, povestește tânăra. În acea noapte, a vizitat toate secţiile spitalului, inclusiv pe cea de ginecologie, fiind suspectată că ar fi gravidă. Nimeni nu îi găsea însă cauza. „Toată lumea era nervoasă, agitată, iar părinții mei nici nu au avut voie să intre cu mine. Eram singură pe holurile spitalului. O doctoriță chirurg mi-a spus că nu știe ce am, că poate mi s-a aplecat de la mâncare. M-au trimis acasă la patru dimineața”. Cum starea nu i se ameliora, a mers la alt spital. „Am ajuns acolo, unde am reluat aceeași poveste, aceeași privire judecătoare, doar că de data aceasta aveam la dosar și un test de sarcină negativ. S-a descoperit după multe cercetări că aveam o criză de apendicită și că putea să se agraveze până la peritonită”.

Dacă în cazul acesta, criza de apendicită a fost o nebuloasă pentru medici, sunt și situaţii în care pacienţii ajung să fie operaţi de apendicită inutil, având, de fapt, alte suferinţe. „Fetițele, în special, sunt operate de apendicită, când au anexită. Iar o operație pe fondul unei anexite agravează starea și poate duce chiar la infertilitate”, atrage atenţia Vasile Barbu, președintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

„Colegiul Medicilor nu ajută pacienții”

Singura soluție pentru victimele malpraxisului rămâne instanța. Din fericire, odată cu noul Cod Civil, durata procesului se scurtează până la doi ani. „În acest cazuri, se aplică răspunderea civilă. Eu nu îi sfătuiesc pe bolnavi să depună plângeri la Colegiul Medicilor, pentru că nu îi ajută cu nimic. Mai bine să ia legătura cu un avocat bun. Dar trebuie să plătească și expertiza medicală, ce costă și 7.000 de lei”, adaugă Vasile Barbu. Daunele primite de pacienți pornesc de la 1.500 de euro și pot ajunge la 500.000 de euro.

Sesizați „MEDICUL DE GARDĂ”! Dacă doriți să ne semnalați situații ilegale sau nereguli din sistemul sanitar, o puteți face la e-mail [email protected], telefon 021.2022000 sau la adresa Evenimentul zilei, bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 6, sector 2, București – pentru „Medicul de Gardă”.