Binele cu forța înseamnă rău. Despre vaccinarea obligatorie

Unii poate se vor întreba ce mi-a venit, de ce am ales să iau atitudine?

Cei care mă cunosc știu că nu m-am implicat pînă acum în disputele pe tema restricțiilor anti-COVID. Și asta în primul rând pentru că, alături de oameni raționali și de bun simț care își ridicau glasul împotriva unor restricții deseori aberante, se perindau o mulțime de personaje de proastă reputație morală ori care colportau enormități dintre cele mai gogonate. Nu sunt de principiu împotriva vaccinării, nici măcar celei anti-COVID, după cum nu sunt nici susținătorul ei înfocat. Am în familia mea persoane vaccinate și din cele care nici nu vor să audă de vaccin. Eu însumi am trecut printr-o formă acută de Covid și sunt perfect conștient de periculozitatea acestei boli, dar și de urmările ei pe termen mai lung. Nefiind specialist, am avut mereu buna cuviință să nu contest opinia celor care susțin că vaccinul reduce riscul de deces, și nici pe a celor care ridică încă semne de întrebare cu privire la efectele adverse încă prea puțin cunoscute pe termen scurt sau lung.

Ceea ce s-a întâmplat însă în ultimele zile, și mai ales ieri, în comisiile de specialitate din Senatul României, m-a convins că nu mai e cazul să tac. Că e momentul să reacționăm și să alegem între da sau nu.

Am crezut și voi continua să cred în principiile democrației și în valorile sistemului constituțional. Cele trei dictaturi care s-au perindat prin istoria României veacului trecut, și în care familia mea a avut de suferit, dar mai ales maniera violentă în care s-a produs despărțirea noastră de comunism, în Decembrie 1989, m-a făcut să înțeleg că, dincolo de toate neajunsurile ei, democrația, garantată constituțional, este singura formă de guvernare acceptabilă. Măcar și numai pentru că dă posibilitatea oricărei opinii să fie exprimată și manifestată.

Din păcate, ceea ce s-a votat aseară, „noaptea, ca hoții” – ca să folosesc o sintagmă cândva dragă „reziștilor” și liberalilor – nu are nimic comun cu democrația, dincolo de faptul că aduce gravă atingere Constituției și drepturilor fundamentale ale omului. Dimpotrivă, avem de-a face cu germenii unei veritabile dictaturi. Una cel puțin la fel de crâncenă cu acelea despre care vorbeam ceva mai sus. Pentru că, trebuie să o recunoaștem, dictaturile sunt, dincolo de detaliile fiecăreia, la fel de odioase.

Este vorba de proiectul unei legi care duce îngrădirea drepturilor fundamentale mult mai departe ca oricând după 1989. De ani de zile, sub presiunea corectitudinii politice, am asistat la restrângerea, pas cu pas, a unora din drepturile noastre. În special libertatea de exprimare, cea de asociere și chiar libertatea de conștiiință, au fost dintre cele mai afectate. Acum însă avem de-a face cu saltul la un alt nivel. Practic, se va suprima dreptul omului la muncă, la locul său de muncă și, în ultimă instanță, la pîinea zilnică a lui și a familiei lui.

Sigur, argumentele aduse peste tot, și la comisiile din Parlament, și în mass-media și peste tot acolo unde se dezbate în favoarea acestor reglementări, invocă catastrofa în care se află România în aceste zile. Și care este cât se poate de reală. Miile de morți de Covid din ultimile zile nu sunt o poveste inventată de mass-media, așa cum afirmă unii conspiraționiști. Ei constituie elementele tragediei a sute de familii și ale țării întregi.

Dar avem de-a face aici cu o fractură de logică, utilizată perfid de politicienii conectați la sistem pentru a duce lucrurile în locul unde se dorește. Adică, la vaccinarea obligatorie. Ceea ce, indiferent de nobilele motivații care i se atribuie, ar constitui o monstruozitate cel puțin la fel de condamnabilă ca nazismul și comunismul. Pentru că, ori de câte ori în Istorie s-a dorit să se facă bine oamenilor cu forța, invariabil s-a eșuat în același punct mort: tirania. Nu vroiau comuniștii binele omenirii, să izbăvească poporul de mizerie și de robie, ridicându-l la lumină, libertate și prosperitate? Dacă citești cărțile lui Marx și tezele lui Lenin, mai că îți vine să crezi că ar putea realiza paradisul terestru propovăduit. Doar că noi, cei din Est, cunoaștem cam cum s-a făcut binele cu forța popoarelor care nu înțelegeau și nu vroiau să li se facă acest bine… Și cum, indivizilor cei mai refractari la bine din rândurile lor, li s-au aplicat metode care au umplut țările de gulaguri și gropi comune… Sau, nu aidoma pretindea Inchiziția că dorește mântuirea sufletelor păcătoase, dacă trebuie, inclusiv cu forța? Și știm bine cam cum i-a mântuit pe mulți nefericiți…

Catastrofa umanitară în care se află România în aceste zile, când spitalele nu mai au unde să țină morții, nu este cauzată de românii nevaccinați. Acestora ar fi fost normal să li se acorde elementarele circumstanțe cuvenite unor oameni care s-au învățat că nu pot avea încredere în conducători, câtă vreme aceștia nu au făcut vreodată altceva decât să-i înșele și să-i jefuiască. În realitate, vinovații pentru catastrofă sunt la Palatul Victoria și la Cotroceni. Încă de la începutul lunii septembrie, specialiștii avertizau că se întrevedea o creștere a incidenței cazurilor de Covid în progresia la care s-a și ajuns azi. Și totuși, amintiți-vă cu câtă iresponsabilă lejeritate a tratat guvernul Cîțu problema. Congresul PNL de la sfârșitul lui septembrie trebuia să aibă loc fără opreliști, iar asta i-a făcut pe guvernanți să nu adopte nici cele mai elementare măsuri de prevenire a transmiterii bolii. Vă amintiți de miile de liberali înghesuiți în pavilionul expozițional, fără măști, cu președintele Iohannis tronând în mijlocul lor, el însuși fără mască? Revedeți care era incidența contaminărilor în Capitală în acele zile de totală relaxare și veți înțelege de ce am ajuns astăzi în acest punct! Ca să nu mai vorbesc că și în săptămânile ce au urmat măsurile au fost confuze și anemice.

Iar acum, ei, piromanii, își arogă statutul de pompieri. Cum? Transformând România într-un imens lagăr de concentrare medical! În aceste momente, revăzând tot filmul acestei iresponsabilități urmate de măsuri dictatoriale, mă întreb dacă nu cumva lipsa oricăror măsuri în plină explozie de cazuri Covid nu ar fi putut fi chiar deliberată, tocmai pentru ca dezastrul provocat să poată justifica astfel de măsuri? Dar prefer să nu intru în astfel de conspirații… Singura certitudine pe care o am este că achiziționarea celor 120 de milioane de doze de vaccin care ar putea să depășească termenele de garanție a reprezentat o uriașă afacere din care nu poporul român a avur de câștigat.

Așadar, dacă proiectul acestei legi va trece de Parlament, pentru milioane de români, lucrând la stat sau la privat, se vor deschide următoarele două alternative: ori vaccinați, ori rămași pe drumuri, fără pâine. Legea dă posibilitatea angajatorului să înceteze contractul de muncă. Politicienii spun: noi nu îi forțăm pe români să se vaccineze. Nu îi forțează, dar îi obligă. Sau invers, că nici nu mai contează.

Vor fi, cu siguranță, oameni dârji, care își respectă principiile și conștiința. Câtă vreme ei nu au ajuns la convingerea că acest vaccin le este necesar și că el nu presupune riscuri medicale, într-o democrație nimic nu ar trebui să le siluiască conștiința. Iar aruncarea lor pe drumuri, lipsiți de mijloace de trai pentru ei și copiii lor – căci vor fi destui care vor prefera asta – nu va genera decât noi și noi probleme sociale într-o Românie care și așa se află în pragul unei ierni grele din punct de vedere energetic. Finalul nu îl văd altfel decât în ample conflicte sociale refulate în stradă.

Iar în privința celorlalți, majoritatea care, probabil din teama pierderii slujbei, se vor vaccina, oricât de sănătoși vor fi poate trupește, fiecare om care își va fi siluit conștiința va fi o victimă a unui stat eșuat – ca să citez un „clasic”. Eșuat într-o nouă dictatură.

Căci poate cel mai important și cel mai grav aspect al acestei hecatombe a conștiințelor va fi de fapt puterea de precedent pe care o va avea. O măsură medicală, rectae injectarea unui ser, prin forță, împotriva voinței și conștiinței cetățenilor, aplicată prin constrângere, va deschide drumul celor mai monstruoase acte de același fel în viitor.

În ce mă privește, de astăzi mă voi afla în stradă, alături de cei care vor protesta, opunându-se prin orice mijloace, instituirii vaccinării prin forță a populației. Deoarece cred în Democrație și în Libertate.

Trăiască Libertatea pentru care frații noștri au murit în Decembrie 1989!

Autor: Florin Dobrescu / buciumul.ro