Biserica Ortodoxa din Ucraina acuzata ca sustine “neo-nazismul” (FOTO)

Biserica Ortodoxă din Ucraina a fost acuzată de Congresul Mondial Evreiesc că ar sprijini “neo-nazismul”, cerând instituţiei să interzică preoţilor să mai participe la evenimente de natură naţionalistă.

Președintele organizaţiei, Ronald S. Lauder, i-a cerut oficial Patriarhului Filaret sa se opună “evenimentelor care glorifică nazismul”. Lauder a făcut referire la o ceremonie recentă, organizată în apropierea oraşului Lviv, care a marcat cea de-a 70-a aniversare de la formarea diviziei Waffen SS Galiţia, care e reunit voluntari ucrainieni în lupta contra Armatei Roşii în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

“M-am îngrozit să văd fotografii ale unor tineri ucraineni care purtau temuta uniformă SS cu svastici clar vizibile pe căștile lor, ducând sicriele membrilor acestei divizii naziste, pe care le-au aşezat în noile lor morminte, și trăgând focuri de armă în cinstea lor. Am fost extrem de tulburat de participarea la această ceremonie a unui preot al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a acordat astfel legitimitate religioasă reabilitarii unităţii SS”, susţine într-o scrisoare deschisă preşedintele Congresului Mondial Evreiesc.

La sfârșitul lunii iulie, mai mulţi tineri ucraineni au organizat o ceremonie simbolică prin care s-a reconstituit o bătălie dintre voluntarii Waffen SS şi sovietici, din timpul celei de a doua Conflagraţii Mondiale. Un preot ortodox a oficiat o slujbă de pomenire dedicată sufletelor soldaților căzuţi pentru Credinţă şi Ţară, binecuvântând totodată mai multe steaguri naţionaliste.

În scrisoarea sa, Lauder și-a exprimat speranța că Filaret se va folosi de “autoritatea sa morală, pentru a preveni orice reabilitare a nazismului și că va face apel la clerul Bisericii să nu mai participe în viitor la nicio ceremonie similară sau la evenimente care glorifică sau legitimează o uniformă care întruchipează răul şi genocidul”.

Simbolul unităţii SS Galiţia

Divizia SS Galiţia a fost formată în 28 aprilie 1943 şi din ea au făcut parte în principal etnici ucrainieni. Au mai existat şi voluntari slovaci, cehi sau olandezi. Divizia a fost aproape anihilată pe Frontul de est în vara anului 1944, după Bătălia de la Brody, în urma luptelor cu Armata Roşie. După reorganizare, unitatea a fost redenumită Prima Divizie a Armatei Naţionale Ucrainiene şi a luat parte la alte operaţiuni militare din Slovacia, Iugoslavia şi Austria. Soldaţii ucrainieni au luptat până în ultima zi a celui de al Doilea Război Mondial, predându-se Aliaţilor în data de 10 mai 1945.

Deşi exită controverse legate de activitatea diviziei, membrii acesteia nu au fost condamnaţi de nici un tribunal militar pentru genocid sau crime de război. După înfrîngerea puterilor Axei, membrii Diviziei Galiţia rămaşi în viaţă au fost închişi în lagărele de prizonieri Aliate. Alţii au reuşit să fugă şi să emigreze în toate colţurile lumii. Sursa: FrontPress.ro

Sursa: Frontpress.ro