Bozgorii au fost pusi cu botul pe labe!

Un proces la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg aruncă în aer coaliţia de guvernare de la Bucureşti. UDMR ameninţă că va ieşi de la guvernare şi i-a dat un ultimatum în acest sens premierului Victor Ponta după ce Ministerul Afacerilor Europene(MAE) a intervenit în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a iniţiativei cetăţeneşti privind protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa(FUEN), al cărui vicepreşedinte este Kelemen Hunor. Mai exact, MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR. Kelemen Hunor a declarat, pentru Gândul, că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema acestui subiect. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a spus liderul UDMR. Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen a admis, indirect, că acesta este o variantă de lucru. „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”, a spus Kelemen Hunor, pentru gândul.

La doar patru luni de la intrarea la guvernare, UDMR ameninţă că va  părăsi Palatul Victoria. Motivul: fără consultarea Uniunii, Ministerul Afacerilor Externe a intervenit într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie anul trecut, Comisia Europeană a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) pentru protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată chiat de UDMR şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa(FUEN).

Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţilor pe şase tematici  – „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi “Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”. „Decizia a fost una politică”, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. Acest lucru s-a şi întâmplat, iar surpriza a venit chiar de la Bucureşti. România, prin prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cererea de intervenţie  care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Chiar dacă PSD este în Coaliţie cu UDMR, MAE, condus de social-democratul Titus Corlăţean, a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.

„O acţiune partizană a MAE”

Demersul a aruncat practic în aer coaliţia. Kelemen Hunor a avut o discuţie tensionată cu premierul Victor Ponta, în care i-a cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, şeful guvernului a vorbit cu Titus Corlăţean care i-a spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR a ameninţat cu ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare. Surse din Coaliţie susţin însă că e puţin probabil, dacă nu imposibil, ca intervenţia să fie retrasă.

Tensiunea maximă din coaliţie a fost confirmată, pentru gândul, de preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, care a declarat că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a declarat liderul Uniunii, pentru gândul.

Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen a admis, indirect, că acesta este o variantă foarte probabilă. „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”, a spus Kelemen Hunor, pentru gândul.

Gândul a solicitat MAE intervenţia pe care a făcut-o în cadrul procesului, însă până la ora publicării acestui material nu a primit un răspuns.

Planul de rezervă al lui Ponta

O plecare a UDMR de la Palatul Victoria nu îl prinde nepregătit pe Victor Ponta. Premierul a plănuit din timp compesarea unei astfel de mutări – dorite de altfel şi de o parte a PSD care vrea disocierea de maghiari în campania pentru prezidenţiale – asigurându-şi o majoritate în parlament cu oamenii lui Dan Diaconescu şi ai lui Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, drept răsplată, reprezentanţi ai PPDD şi ex-liberalilor au primit în această săptămână, miercuri, şi posturi în eşalonul doi al guvernului. Astfel, secretarul general al PPDD, Liviu Neagu, a fost numit secretar general adjunct al Guvernului, iar Ioana Lambru, o apropiată a grupării lui Călin Popescu Tăriceanu, a fost numită secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.

Mutarea a fost făcută în ciuda rezervelor exprimate public de UDMR faţă PPDD şi în momentul când Kelemen Hunor nu se afla în Bucureşti, fiind în concediu. Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat, imediat după oficializarea deciziilor, că o analiză la nivelul Uniunii pe această temă ar trebui făcută săptămâna viitoare.

„Săptămâna aceasta a fost o şedinţă de Guvern, preşedintele nostru este în concediu, ca atare vicepremierul nu era în Bucureşti dacă s-a întâmplat acest lucru, aşa că nu vă pot răspunde ce şi cum şi de ce s-a întâmplat. În mod evident atunci va exista o formă clară a acestei colaborări cu acel partid atunci va exista o decizie a Uniunii. În mod evident cred eu partidul cel mai mare din coaliţia de guvernare încearcă să dea o greutate, o susţinere mai mare în Parlament acestei guvernări, care din păcate, deşi teoretic are majoritate în Parlament, în ultimele luni nu a reuşit să voteze nicio lege organică cu care nu a fost de acord opoziţia”, a spus Marton Arpad, pentru gândul.

În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare. – Sursa: Gandul