BREAKING NEWS! DECIZIA care arunca in aer scena politica: Iohannis si Orban au cazut de acord. Urmeaza DEMISIA?

În urma întâlnirii de vineri, 10 ianuarie, de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban au căzut de acord asupra subiectului care a ţinut prima pagină a ziarelor la început de an.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, vineri, că a hotărât împreună cu preşedintele Klaus Iohannis că pentru România cel mai bine este să fie organizate alegeri anticipate.

„Preşedintele României şi cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să organizăm alegeri anticipate”, a spus Orban, după întâlnirea cu şeful statului de la Palatul Cotroceni.

El nu a dorit să facă precizări privind strategia pentru declanşarea alegerilor anticipate, scrie Agerpres.

Într-o conferinţă de presă susţinută de Klaus Iohannis pe 9 ianuarie, acesta spunea că alegerile anticipate sunt posibile. „Eu cred că sunt posibile şi mă voi implica pentru a promova conceptul de alegeri anticipate. Da, îmi doresc alegeri anticipate”, a afirmat Iohannis.

Care este procedura pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate

Alegerile anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar şi pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României. Astfel, preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură. Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă, se arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu; Editura All Beck, 2004).