„Cărămizile” lui Soros la soclul statuii lui Kovesi

Entități și personaje din Occident conectate la rețeaua internațională Soros au contribuit la îmbunătățirea imaginii ex-procurorului șef al Direcției Naționale Anti-Corupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, în momente critice pentru aceasta. Contestată vehement în țară după dezvăluirea abuzurilor DNA și a folosirii Protocoalelor cu serviciile de informații în actul de Justiție, Kovesi era prezentată simultan în pretențioase cercuri de „elitiști” din Vest ca zeiță a anti-corupției.

Sacu-i plin, petic la sac: Lajčák. De profesie, slovac

În iunie 2018, cristoiublog.ro dezvăluia că omul care a inclus-o pe Kovesi pentru un discurs organizat sediul din New York al ONU, a fost Miroslav Lajčák, politician slovac care îndeplinea și funcția de președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite, devenit celebru ca „mesager al lui Soros” după ce, potrivit cablogramelor Wikileaks, fusese expediat, printr-un telefon al controversatului „filantrop” nord-american, să „rezolve” un conflict politic local în Albania. De menționat că discursul Kovesi la ONU fusese organizat într-un moment cînd procurorul român era amenințat cu revocarea de la șefia Direcției Naționale Anti-Corupție, DNA.

O Justiție la care încă se “contribuie”

Mult mai recent, în martie 2019, Laura Codruța Kovesi era inclusă pe o listă întocmită de Universitatea Harvard (SUA), alături de alte 20 de femei prezentate că au avut „contribuții majore în Justiție”. Și la acea dată, fătucile și guguștiucii media ai Diviziei Presă din România (DIGI, Realitatea, Adevărul, Coloneleasa) omiteau din relatările lor entuziaste un amănunt interesant: Open Society (OSF), fundația–fanion a lui Soros, este un sponsor important la Harvard.

Universitatea Harvard iubește donatorii și pe copiii lor

În plus, listarea româncei la universitatea americană Harvard venea într-un alt moment „delicat”, cînd candidatul Kovesi aștepta rezultatul unui concurs pentru ocuparea postului de Procuror șef European, cu un câștigător ce ar urma să fie decis, extrem de controversat și de ofensiv pentru separația puterilor din UE, prin „negociere politică”- la nivelul sinistrei Comisii LIBE din Parlamentul European și al Consiliului UE.

Dealtfel, în contextul în care, într-un proces recent și celebru în Statele Unite, Harvard este acuzată de Student for Fair Admissions (SFFA) că avantajează „disproporționat” pe copiii „donatorilor” instituției, se nasc legitim suspiciuni referitoare inclusiv la posibila influență a sponsorilor asupra conținutului unor liste cu „premianți” ale instituției.

Coborâi din deal în vale, mă-ntâlnii cu ONU-n cale

Pe 23 mai 2018, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, cercetată în țară de „fapte de netolerat într-un stat de drept”, sosea la sediul ONU din New York ca să vorbească despre anti-corupție, pe o listă a speaker-ilor la eveniment ce fusese aprobată încă din 17 Mai de „mesagerul lui Soros”, Miroslav Lajčák. Eventual, sfidând acuzațiile grave cu care se confrunta procurorul- invitat din România, gazdele de la ONU în frunte cu Lajčák, aplicaseră „prezumția de nevinovăție”- un principiu care nu fusese, însă, aplicabil și pentru „penalii” din dosarele DNA, plimbați în România cu cătușe la mâini, mulți dintre ei fiind eliberați ulterior de judecători pentru că faptele “nu existau”.

Șapte păcate, varianta DNA

Invitația adresată procurorului român intervenea la puțin timp după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunțase că, în urma controlului efectuat la DNA, va declanşa procedura de revocare din funcţie a lui Laurei Kovesi, evocând printre concluziile investigației, comportamentul său discreționar, obținerea de condamnări cu orice preț, implicarea în anchetele altor procurori, raportări eronate, contestarea autorității CCR, sfidarea Parlamentului, abuzurile grave de falsificare la DNA a transcrierii unor convorbiri telefonice ș.a. În plus, Laura Kovesi fusese chemată la ONU cu doar o săptămînă înainte de pronunțarea Curții Constituționale din 30 Mai a.c., cu privire la recuzarea din funcție și dreptul Președinției României de a se opune cu veto recuzării sale. Previzibil, artizanul invitării procurorului român la Națiunile Unite, ba chiar și o parte din opinia publică, s-ar fi putut gândi că un funcționar român care ține discursuri la ONU nu poate fi revocat din funcție: ministrul Justiției a gândit diferit.

Cine este Miroslav Lajčák

Miroslav Lajčák, ca șef al diplomației slovace și care îndeplinea în paralel și funcția de președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite (până în Sept. 2018), a devenit celebru după ce o scurgere de informații online, publicată în 2016 de organizația Wikileaks, dezvăluia că a fost recomandat de controversatul miliardar George Soros ca să „facă ordine” în Albania, într-un conflict politic din 2011: astfel, potrivit unui „cablu” Wikileaks, pe 24 Ian., Soros – acuzat de unele guverne că spriijină prin armata sa de ONG-uri, dezvoltarea unor Sisteme Paralele contrare ordinii decise al urna de vot, îi cerea lui Hillary Clinton ca Lajčák să fie trimis în Albania, iar pe 27 Ian. Lajčák ateriza în capitala țării, Tirana.

UE, vârâtă în papucii de mare viteză ai lui Soros

Frânarul unui tren rapid japonez ar fi fost invidios pe viteza cu care s-au „mișcat” la vremea respectivă, după telefonul lui Soros, secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton și Miroslav Lajčák, care era director în așa-numitul Serviciu European de Acțiune Externă.Corespondența dezvăluită de Wikileaks mai menționează că „filantropul” american i-a prezentat inițial lui Clinton trei propuneri de emisari (Carl Bildt, Martti Ahtisaari și Miroslav Lajčák) dar „autoritățile” s-au decis pentru ultimul. Dealtfel, s-a confirmat ulterior că „problema” pentru care Soros l-a trimis pe Lajčák în Albania (o problemă internă a unui stat presupus liber de influențe externe) a fost rezolvată în timp util. Întrebarea care se impunea în acest neverosimil caz, era câte astfel de „delegări” au mai existat sau există la nivelul Uniunii Europene, o organizație supra-statală cu pretenții de independență a politicilor proprii?

„Voci puternice” la Harvard: fosta barmaniță Cortez și fosta șefă DNA Kovesi

Pentru Ziua Internațională a Femeii din 2019, un comitet al Universității Harvard o includea (la propunerea studenților și staff-ului!) pe Laura Kovesi, alături de politiciana din SUA Alexandria Ocasio-Cortez (AOC) într-o listă a femeilor cu „contribuții în Justiție și politici” sau, potrivit unui clișeu popular al „political correctness”, o listă a „vocilor puternice în comunitate”.

Harvard avea „vocile” dar nu oferea și descrieri pentru „comunitatea” vocilor din listă: despre fosta barmaniță Alexandria Ocasio-Cortez, membră a Partidului Democrat (rulat prin tripleta Soros- familia Clinton- Barack Obama), i se cunosc de exemplu simpatiile socialiste și sprijinul presei finanțate sorosist (trustul The Media Consortium) la ultimele alegeri, când a candidat împotriva colegului său, Joe Crowley, pentru districtul New York.

Deci, care a fost „comunitatea”-țintă?

Așadar, prezumtiv, comunitatea americancei Cortez se rezumă la activiștii pro-avort, cei anti-frontiere, anti-Trump, pro-migrație, anti-tradiție, anti-naționalism, pro- combatere schimbări climatice și alte capitole din agenda îngustă și consacrată a globalismului. Care ar fi însă, în acest context, „comunitatea” vecinei de listă a lui AOC care este fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, un procuror vizat în 18 dosare penale în țara sa natală, dar premiat peste Ocean? Care a fost „comunitatea”-țintă unde a avut „voce” Kovesi?

Comunitatea a cuprins cumva grupurile de „societate civilă” (cu jurnaliști „rezist”, ONG-iști „rezist”, judecători și procurori „rezist”, rectori „rezist”, ofițeri de informații „rezist”, politicieni „rezist”, etcetera „rezist”) care salută programat o campanie anti-corupție diformă, ce a fabricat dosare și a supravegheat electronic populația la cote fără precedent pentru un Big Brother european? După părerea multora, privind global cele două cazuri, se poate spune că toate drumurile lui Kovesi duc la New York deși ea luptă pentru o funcţie la Bruxelles.

Traian Horia