Care aliaţi NATO ar fi dispuşi să apere România de un atac al Rusiei şi care nu

În cazul în care România ar fi atacată de Rusia cei mai mulţi dintre germani şi francezi nu ar fi de acord ca ţările lor să intre într-un război pentru noi.

Concret, 39 la sută dintre germani au dat acest răspuns, 30 la sută au spus că nu sunt decişi, în timp ce aproape 32 la sută au replicat că şi-ar băga pielea în saramură pentru noi. Pentru acest studiu au fost chestionaţi 2034 de cetăţeni germani, arată un studiu internaţional realizat de institutul britanic de cercetare de piaţă şi analiză YouGov.

Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de francezi numai că procentele diferă un pic. Mai exact, 33 la sută din francezi spun că nu ar intra în luptă pentru noi, iar 35 la sută sunt indecişi. Doar 32 la sută din ei ar începe un război cu cel care ne-ar ataca. La partea franceză a studiului au participat aproape 1.000 de cetăţeni adulţi

În schimb, atât britanicii cât şi americanii consideră că statele lor ar trebui să intre în război în cazul unei agresiuni împotriva României. Concret, 40 la sută dintre britanici ar intra în război pentru noi, în timp ce numai 24 la sută nu ar face-o, iar 37 sunt indecişi. La acest segment britanic al studiului au participat 1.697 de cetăţeni ai Albionului. Apoi, 40 la sută din americani spun ar intra în război pentru noi, iar 42 la sută din ei au declarat că se mai gândesc. În fine, numai 18 la sută din yankei s-au declarat împotriva unui război declanşat pentru apărarea României. Conform studiului YouGov şi alte ţări aliate şi-ar băga pielea în saramură pentru noi. Astfel, din peste 1.000 de danezi, 40 la sută de acord să intervină în favoarea noastră, în timp ce 21 sunt împotrivă, iar 35 la sută se mai gândesc.

Se menţine încrederea în alianţă

Studiul YouGov mai are o serie de concluzii interesante mai ales în contextul încordatului summit NATO de la Londra care are loc în prezent, la 70 de ani de la naşterea celei mai puternice alianţe militare din istoria omenirii. Astfel, în general, europenii sunt susţinători ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Şi asta chiar dacă procentele de încredere au scăzut faţă de sondajele precedente. Concret, 59 la sută dintre britanici, 54 la sută dintre germani, 70 la sută dintre danezi şi 66 la sută dintre norvegieni au încredere în NATO. Conform studiului, între europeni, francezii fac notă discordantă după ce s-a constatat că numai 39 la sută mai sprijină alianţa.

Care ar fi motivele

Fost director al SRI şi actual analist pe probleme de securitate, Costin Georgescu susţine că atitudinea Franţei este de neînţeles. „În primul rând ei au fost, de-a lungul istoriei apropiaţi de noi. Apoi, ei ştiu ce înseamnă să ai nevoie de ajutor din ce s-a întâmplat în cele două Războaie Mondiale. Dacă britanicii şi americanii nu săreau pentru ei, nu ştiu ce se întâmpla. Ştiu să ceară, dar nu ştiu să dea. În privinţa germanilor situaţia este clară. Consideră că i-am tradat. Mai ales în cel de-Al Doilea Război Mondial cu acea mişcare de la 23 august 1944. Nu o spun, dar am simţit acest lucru chiar şi în întâlniri oficiale. Dar uită ce ne-au făcut cu Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, şi ne consideră vinovaţi faţă de ei”, spune expertul.

Referitor la cei care sunt gata să sară în ajutorul României, Costin Georgescu susţine că aceştia au mai multe motive. „Nordicii fac parte din grupul ţărilor mici. De-a lungul timpului au avut nevoie de ajutor, l-au primit şi ştiu să aprecieze un astfel de comporament. Drept urmare ştiu că trebuie să şi ajute atunci când un aliat are nevoie. În cazul britanicilor aceştia au avut tot timpul, de-a lungul istoriei, un comportament corect faţă de noi. Marea Britanie arată că este o mare putere care dă dovadă de generozitate. Cât despre Statele Unite atitudinea lor este o urmare a faptului că am obţinut statutul de partener strategic. Atât timp cât alocăm conform solicitărilor 2 la sută din PIB pentru Apărare şi, mai mult, ne facem cum trebuie treaba prin Afganistan, unde suntem a patra ţară contributoare cu militari, dar şi în alte teatre de operaţii unde alianţa o cere, americanii vor fi alături de noi fără niciun dubiu”, a conchis Costin Georgescu.

Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că „părţile (ţările membre ale Alianţei-n.red.) convin ca la un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor”. Drept urmare, ţările membre NATO au obligaţia de a lua orice măsuri, „inclusiv folosirea forţei militare”, împotriva entitaţii care a atacat una sau mai multe ţări membre ale Alianţei.