Care sunt cele mai „ciudate” nume de localități din România: ”Bine aţi venit în Măciuca noastră!”

România, țara ”piciorului de plai” și a ”gurii de rai”, poate fi considerată – pe bună dreptate – și una a contrastelor, însă nu numai din punct de vedere al reliefului sau al unor discrepanțe sociale induse de un prezent economic și social ”prins” în statistici diverse de specialiști.

Numele unor localități din țara noastră stârnesc, de foarte multe ori, râsul, existând conotații hazlii sau sexuale evidente, dar care – firește – trebuie explicate unor turiști străini, aceștia necunoscând subtilitățile limbii române, motiv pentru care au dificultăți mari în a înțelege eventualele ironii.

Cert este că există localități cu nume ”ciudate”, dar locuitorii s-au obișnuit cu ele și, așa cum spun mulți dintre ei, nici nu și-ar dori, vreodată, ca acestea să fie schimbate, fiind chiar mândri.

În ceea ce privește distribuția acestor denumiri mai mult sau mai puțin hazlii, aproape toate județele României se pot ”lăuda” cu o localitate care are un nume ciudat.

Spermezeu, Fundu Moldovei, Buda și Cumpărătura
În județul Vaslui, spre exemplu, întâlnești localitățile Băleşti, Buda, Broscoşeşti şi Urlaţi, de-a lungul timpului intrând în folclorul local o sumedenie de glume care, totuși, nu îi supără pe localnici. Zona Bucovinei oferă denumiri precum Fundu Moldovei – aici se află izvoarele râului Moldova, acestea atrăgând, în fiecare an, mii de turişti – Cumpărătura, Ştirbăţ, Ciocăneşti sau Frumoasa.

Încă nu a fost întocmit un TOP al localităților cu nume hazlii, ciudate sau chiar obscene din România, dar localitatea Spermezeu din județul Bistrița-Năsăud ar ocupa, cu certitudine, o poziție fruntașă.

Dincolo de alte conotații, Spermezeu – aflat la poalele Munților Țibleș – este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud. La recensământul din 2002 avea o populație de 1488 locuitori, iar biserica greco-catolică din localitate a fost construită în 1712 și este monument istoric.

”Cum poți ajunge la Mănăstirea Pătrunsa?”
Una dintre glumele savuroase legate de denumirile ciudate ale unor localități din România își are originea în județul Vâlcea. Este vorba despre un joc de cuvinte care cu mare greutate ar putea fi egalat, iar un eventual juriu ar acorda note foarte mari.

Dealu Bucii se află lângă Călimănești, numai că asta nu este totul, iar un curios descoperă satul Cracii Doamnei și Schitul Pătrunsa. Cum românul poate face haz indiferent de conjunctură, a apărut jocul de cuvinte amintit.

“La Mănăstirea Pătrunsa ajungi prin Cracii Doamnei, urcând pe Dealul Bucii!”

În partea de sud-est a județului Vâlcea se află comuna Măciuca – formată din satele Bocșa, Botorani, Ciocănari, Măciuceni, Măldărești, Oveselu (reședința), Popești, Ștefănești și Zăvoieni -, iar numele localității provine, pur și simplu, de la ciomagul folosit odinioară la război sau la vânătoare.

Mulți dintre turiștii care ajungă în comună sunt întâmpinați cu urarea: ”Bine aţi venit în Măciuca noastră!”

Tot în județul Vâlcea se află comuna Mădulari, iar la periferia orașului Râmnicu-Vâlcea poți descoperi Lacul… Căcăcioasa. În alte vremuri, spun localnicii, în acest lac erau deversate toate dejecțiile localității, ceea ce nu se mai întâmplă acum.

Cuca Măcăii nu se află la capăt de lume, așa cum s-a împământenit expresia
Atunci când spune cineva că merge ”la Cuca Măcăii”, sintagma ar însemna un punct de destianație situat la capătul lumii. Dar localitatea Cuca se află în județul Argeș, la aproape 8 kilometri de drumul care leagă orașul Pitești de Râmnicu-Vâlcea.

Satul Măcăi, atestat de la 1600, a fost fondat de câteva familii care se numeau Măcău. De aici a rezultat Măcăi. Cuca vine de la nişte ridicături de pe acoperişurile caselor, cu o ferestruică prin care intră lumina, acesteia spunându-i-se cucă.

Sursa: gandul.ro