Care sunt secretele ascunse ale dictaturii climatice?

În 2019, într-un an industrial neafectat de pandemie, Uniunea Europeană a ocupat locul patru în lume în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră (reprezentând 7,3% din total), după China, Statele Unite și India, care, la un loc, au emis 92,7%. Ponderea UE în emisiile globale de gaze cu efect de seră a scăzut de la 15,2% în 1990 la 7,3% în 2019.

Schimbările climatice au devenit un subiect foarte discutat. Termenul „încălzire globală”, contrazis de realitate, a fost înlocuit cu expresia mult mai cuprinzătoare și dificil de verificat, „schimbări climatice”. Se sugerează că lumea se confruntă cu diverse schimbări climatice, cu direcții incerte – sus sau jos – care afectează economia, sănătatea, mediul înconjurător și alte aspecte.

În timp, ceea ce a început ca o ipoteză s-a transformat într-o axiomă nedisputată. S-a identificat rapid cauza „schimbărilor climatice”: emisia de gaze cu efect de seră. Se spune că anumite gaze din atmosferă acționează ca pereții unei sere, captând și reținând căldura, făcând astfel ca aceasta să nu se disipe în spațiu și contribuind la încălzirea globală. Astfel, inamicul omenirii a fost identificat: sursele de emisii ale acestor gaze „nocive”.

Conform unor documente oficiale ale Comisiei Europene, sursele emisiilor de gaze includ: utilizarea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale), defrișarea pădurilor (deoarece arborii absorb CO2 din atmosferă prin fotosinteză), folosirea îngrășămintelor care conțin azot și, nu în ultimul rând, creșterea animalelor, în special a vitelor și a oilor, care produc cantități semnificative de metan în timpul digestiei.

Aceste cauze sunt percepute ca un inamic care trebuie înfrânt. Comisia Europeană și-a stabilit un nou obiectiv. Lumea trebuie să se mobilizeze pentru această nouă luptă.

Nu există un standard care să măsoare cu exactitate natura schimbărilor climatice. Se afirmă doar că temperatura planetei crește cu aproximativ 0,2°C pe deceniu, ceea ce este considerat extrem de serios. Această creștere este generalizată, nu se limitează doar la ecuator sau la Polul Nord.

Similar cu pandemia virală, se conturează o pandemie climatică. În acest caz, răul nu este provocat de un virus extern, ci – conform susținătorilor acestei teorii – de modul tradițional de viață al oamenilor, care trebuie modificat. Se dorește o lume fără combustibili fosili, dar și fără vaci și oi…

Directivele Comisiei Europene au apărut prompt. Birocrația de la Bruxelles generează o serie de măsuri fără să consulte oamenii, cetățenii sau statele membre. Funcționarii UE, care nu au legături strânse cu țările de origine și care se mișcă mai mult între birouri, anunță: centralele casnice pe bază de gaze vor fi interzise începând cu 2030. Mașinile pe benzină vor fi interzise din 2035. Consumul de carne de vită trebuie redus cu 71% până în 2030. Se propun alternative precum carnea de insecte și alte soluții similare.

Green Deal-ul, condus de fostul prim-vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, tinde să instaureze o dictatură climatică pentru a „salva” omenirea, distrugând, în proces, modul tradițional de viață al oamenilor. În același timp, terorismul ecologic perpetuat de propagandă a dus la diminuarea industriei în multe țări europene.

Procentul UE în emisiile globale de gaze cu efect de seră a scăzut de la 15,2% în 1990 la 7,3% în 2019. Diferența covârșitoare de 92,7% provine doar de la China, SUA și India. Această discrepanță explică de ce UE a devenit o putere economică secundară, care nu mai are un rol determinant în competiția cu țările care nu sunt afectate de această „pandemie climatică”.

Utilizarea energiilor convenționale este atât o sursă, cât și un indicator al dezvoltării economice. Acest principiu este valabil și în interiorul UE, unde 70% din emisiile provin din cinci state: Germania, Franța, Italia, Polonia și Spania.

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP28) desfășurată în Dubai a adus în prim-plan o declarație împotriva curentului. Președintele summit-ului, Sultan Al Jaber, a afirmat că „nu există nicio dovadă științifică” care să demonstreze necesitatea eliminării combustibililor fosili pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius.

Informația a fost raportată de „The Guardian” pe 3 decembrie, în mijlocul conferinței. Al Jaber a făcut aceste comentarii în cadrul evenimentului online „She Changes Climate”, la 21 noiembrie. În dezbaterea acelor momente, el cerea o strategie „pentru o eliminare treptată a combustibililor fosili care să permită o dezvoltare socio-economică durabilă, dacă nu vrem să regresăm ca civilizație”. Acest punct de vedere contrazice opinia secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care susține că „știința este clară” și că „limita de 1,5 grade Celsius este posibilă doar dacă renunțăm complet la combustibilii fosili”.

Declarațiile lui Al Jaber sunt considerate de unii oameni de știință ca fiind „îngrijorător de incredibile”, apropiindu-se de negarea schimbărilor climatice, conform ziarului britanic.

Al Jaber nu este un figurant. Din 2016, el conduce compania petrolieră de stat din Emiratele Arabe Unite (ADNOC – Abu Dhabi National Oil Company), la care și-a început cariera ca inginer. La începutul acestui an, a fost desemnat coordonator al COP28 din Dubai, ceea ce unii observatori consideră că a reprezentat un conflict grav de interese.

Al Jaber, în vârstă de 50 de ani, a studiat în Statele Unite și deține o licență în inginerie chimică de la Universitatea din California de Sud, un doctorat în afaceri și economie de la Universitatea Coventry și un MBA de la California State University din Los Angeles. El face parte din diverse consilii și este implicat în diverse proiecte economice și academice.

Dezbaterea privind schimbările climatice este departe de a se încheia. Atacul asupra combustibililor fosili începe să fie temperat de complexitățile legate de utilizarea motoarelor electrice. Industria cărbunelui și cea nucleară, abandonate acum două decenii, încep să fie reconsiderate. Germania este un exemplu în acest sens.

Interesele politice au un rol crucial în această dezbatere pro și contra combustibililor fosili. Poziționarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, este evident favorabilă eliminării lor, chiar dacă se ascunde sub pretextul generos al salvării omenirii. Argumentele sale sunt contestate și variabile. Acuzația adusă vacilor ca fiind o sursă a emisiilor de bioxid de carbon reflectă lipsa de argumente împotriva combustibililor fosili.

Susținătorii eliminării combustibililor fosili nu reușesc să ofere un răspuns convingător la solicitarea lui Al Jaber pentru o strategie coerentă de eliminare treptată a acestora, care să permită o dezvoltare socio-economică durabilă, „dacă nu vrem să regresăm ca civilizație”.

Combustibilii fosili au influențat semnificativ civilizația umană și dezvoltarea economică a țărilor în ultimul secol. Ce alternative le pot înlocui? Se presupune că dezvoltarea impresionantă a Germaniei după Al Doilea Război Mondial se datorează în mare măsură surselor ieftine de energie asigurate de Rusia, chiar dacă aceste aspecte sunt rareori evidențiate.

Chiar și limita de 1,5 grade Celsius, promovată de susținătorii schimbărilor climatice, la care se presupune că ar trebui să se oprească creșterea temperaturii globale, este convențională. Lipsesc standarde obiective și verificabile privind măsurătorile climatice și factorii care le influențează. Analizele exhaustive privind efectele acestei creșteri de temperatură asupra diferitelor zone geografice, anotimpuri, forme de relief, densitatea populației și altele lipsesc cu desăvârșire.

Chiar dacă fenomenul de încălzire este acceptat în mare măsură, există divergențe în privința cauzelor acestui proces. Consecințele eliminării combustibililor fosili asupra dezvoltării umane sunt trecute sub tăcere. Întrebarea lui Al Jaber rămâne fără răspuns, fără a se contura vreo speranță că va primi vreodată un răspuns concludent.

Autor – Marius Trancă