Care vor fi primele victime ale inteligenţei artificiale?

Alaltăieri am publicat mai multe exemple în care maşinăria din spatele ChatGPT a dat răspunsuri eronate. Asta i-a făcut pe mulţi să considere că ceea ce am făcut eu demonstrează că tehnologia respectivă e varză. Fals, aş spune. Iar ceea ce va urma ne va pune în faţa unei dileme istorice.

În primul rând ar trebui să înţelegeţi extraordinara capacitate de procesare a limbajului natural. Sunt extrem de puţine cazuri în care AI-ul nu înţelege corect despre ce este vorba. Iar asta ar trebui să vă dea serios de gândit. În al doilea rând, vom vedea rapid schimbări semnificative pe piaţa muncii.

Până acum se făceau scenarii despre ceea ce se va întâmpla atunci când şoferii vor fi înlocuiţi de maşinile care se auto-conduc. Este aşa ceva posibil? Răspunsul scurt este DA. Răspunsul lung este: „DA, dar lumea încă nu este pregătită”. Impactul introducerii acestei tehnologii ar fi devastator deoarece oamenii s-ar ciocni într-un mod cât se poate de brutal cu tehnologia. Imaginaţi-vă ce emoţie ar stârni un accident produs de o asemenea maşină. Poţi aduce argumente statistice, de genul celor care spun că „sunt mult mai puţine accidente în care sunt implicate maşinile auto-conduse”, dar genul acesta de argumente nu va ţine. Omul neatent care descoperă în ultima clipă că în faţa maşinii lui se află un alt om, cel puţin frânează, încearcă să evite, chiar dacă asta se poate lăsa cu pagube mai mari. Maşina, în cazul în care are o eroare, trece peste un om la fel cum ar trece peste un buştean. E doar un aspect.

S-au făcut scenarii despre modul în care AI-ul ar putea înlocui job-urile de bază, precum curăţenia sau prepararea mâncării în fast food-uri. E posibil? În cazul fiecăruia e discutabil. În ceea ce priveşte curăţenia nu prea s-au făcut progrese, în ciuda efortului destul de mare, iar în ceea ce priveşte job-urie din cadrul restaurantelor sau cafenelelor e o problemă majoră. Cu toate că poţi robotiza întreg fluxul, clienţii fug de zonele în care lipseşte interacţiunea cu oamenii. Inclusiv prepararea mâncării este o interacţiune – chiar dacă indirectă – cu omul pe are nu-l vezi, dar pe care îl simţi! Deci nici aici nu prea se poate.

Există însă zone în care impactul va fi devastator. Zone de la care v-aţi aştepta cel mai puţin, cu toate că de la bun început acolo era target-ul. Nu-s joburi entry-level, ci din contră, job-uri de nivel înalt.

Primele victime vor fi medicii din zona imagisticii medicale. În maxim trei ani(eu cred că încă de acum) interpretările investigaţiilor imagistice date de algoritmii AI vor fi mai bune decât cele date de om. Indiferent de specializare sau de experienţă, omul nu va mai putea concura cu AI-ul în acest domeniu. De asemenea, la capitolul management al tratamentului pacientului, AI-ul va juca un rol din ce în ce mai important. Pur şi simplu, pe baza datelor existente în dosarul pacientului, algoritmii vor prescrie cu exactitate reţeta fără nicio intervenţie din partea omului.

De aseenea, în zona juridică. Avocaţii AI vor mânca realmente pâinea avocaţilor de acum. Într-adevăr, un avocat AI nu va putea să impresioneze judecătorul, însă cine spune că vor mai exista judecători umani? Destul de rapid, la curţile inferioare se va trece la judecată robotizată, iar doar la instanţele superioare vor mai fi judecători umani. Probabil, într-o primă fază AI-ul va ajuta judecăorii umani la procesarea dcumentaţiei, dar în scurt timp va intra în prima linie!

Însă cel mai mare impact şi, în acelaşi timp, cel mai rapid, va fi cel asupra lumii IT. Cu tehnologia actuală, un algoritm AI poate fi învăţat extrem de simplu să programeze. De fapt asta deja se întâmplă, însă nu la impactul despre care vă vorbesc eu. „GitHub Copilot” îţi poate sugera linii de cod sau chiar funcţii întregi. Asta pe baza experienţei acumulate studiind tonele de linii de cod din repository-urile sale. Însă „GitHub Copilot” este un fel de preistorie a ceea ce va urma. Sistemele care vor scrie programe doar pe baza specificaţiilor date în limbaj natural vor fi o realitate mult mai rapid decât credeţi. De altfel, rădăcinile fenomenului deja se văd.

După valul intens de concedieri din lumea IT – cel care a inversat trendul spre sfârşitul anului trecut – s-ar fi crezut că nebunia s-a terminat. De fapt acela a fost începutul. Google anunţă că urmează să concedieze încă 12 000 de angajaţi! Şi nici în ceea ce priveşte restul companiilor treburile nu stau mai roz. Planuri de continuare a restructurărilor se tot fac. Ce se va pune în loc? Ghici ciupercă ce-i!

O groază de activitate din mediul IT se automatizează cu o viteză infernală. De asemenea, treptat, intră în acţiune algoritmii AI care fac o groază din munca efectuată în trecute de zeci, sute sau mii de angajaţi. Pe partea de infrastructură întâlniţi deja sisteme extrem de inteligente care nu mai au nevoie de om. În zona programării, de asemenea, tool-uri avansate îşi fac loc în arsenalul marilor companii. Multe dintre ele nu sunt date publicităţii deoarece ţin de avansul strategic al respectivei companii. Dar asta nu înseamnă că nu există. Iar acesta e abia începutul.

Vreţi să ştiţi cum va arăta interacţiunea cu sistemul în câţiva ani? Ceva de genul: „Dă-mi un raport cu situaţia vânzărilor din ultimul an, defalcate pe echipe” sau „fă-mi o interfaţă web de preluare a comenzilor care să se integreze cu modulul care gestionează linia de producţie”. Pare SF? Nu e!

Desigur, nu vor fi eliminate toate posturile. Vor mai exista IT-işti, dar doar cei de vârf. Posturile de bază, adică aşa-numitele „maimuţe programatoare” vor dispărea, iar asta va produce un teribil dezechilibru pe piaţa muncii deoarece acolo ai aproape 80% din forţa de muncă IT.

Reconfigurarea radicală a societăţii e însă abia la început.

Dan Diaconu