Carmen Avram, despre PNRR. „Nu am crezut că se poate râde atât la un document oficial”

Europarlamentarul Carmen Avram critică PNRR-ul trimis la Bruxelles de Guvernul Cîţu, nu doar prin prisma conţinutului, ci şi a modului în care a fost redactat.

„N-am crezut că se poate râde atât, citind un document oficial, trimis de Guvernul României la Bruxelles. Și nici că o să văd atâtea interese mascate sub un pretins „interes național”. Sau atâta nemernicie, combinată cu amatorism, având ca rezultat ștergerea unor domenii întregi de la finanțare europeană. România este singura țară UE cu agricultură care NU are acest capitol în PNRR. Ori care își asumă o reformă a pensiilor, condamnând la sărăcie o categorie întreagă. Deci, râsu’-plânsu’ cu PNRR”, a scris Carmen Avram pe Facebook.

„Scriitură de compunere de şcolar mediocru, stil colocvialo-amicalo-visător, cu accente comuniste”
„Astăzi, la #EuEştiTu, vă aduc un subiect proaspăt, Planul de Redresare şi Rezilienţă al României. Partea întâi, forma PNRR. Venit ca un copil leneş, la coada statelor UE şi după ce a fost întors de trei ori, planul trimis la Bruxelles şochează de la primele fraze. Te loveşte nu numai scriitura de compunere de şcolar mediocru, dar şi stilul colocvialo-amicalo-visător, cu accente comuniste.

Unu: Documentul e scris la persoana întâi singular, de domnul Ghinea, se înţelege. care îşi asumă astfel, pe persoană fizică nu numai un plan naţional care trebuia făcut cu oamenii ţării, ci şi implicit potenţialele reuşite. Găsim, de exemplu, exprimări ca „vă voi invita să ne bucurăm de tehnologie”, „investiţii pe care le voi detalia” sau „ce am reuşit, şi sunt foarte mândru de asta”.

În al doilea rând, pentru autor Comisia Europeană pare să fie nu o instituţie, ci aşa, un amic pe care îl învită la poveşti şi visare. „Va fi o Românie verde, de culoarea pădurilor”, ni se spune. Sau „imaginaţi-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen”. Sau „vă voi invita să călătoriţi pe o cale ferată modernizată”.

În al treilea rând, se folosesc expresii jenante, inacceptabile într-un astfel de document oficial, cum ar fi: „fiindcă câteva mii de şcoli vor arăta, în sfârşit, aşa cum trebuie în secolul XXI”, „obiective şi rute prea puţin scoase din cutie”, „să nu ne mai fie ruşine cu plasticul care e peste tot”, „statul român nu a vrut să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetăţenii, nu ne vom da seama”, „nu vor mai exista motive de a fenta fiscul şi fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât cei care o practică vor renunţa la ea”. Rugându-se să se predea, evident!

Textul introductiv se încheie apoteotic, cu un îndemn înălţător, ca un ecou din vremuri apuse acum 31 de ani. „Depinde numai de noi. Putem”.”, a spus Carmen Avram despre PNRR.