Caruselul contractiei economice

Vine criza creditelor. Multe firme nu mai au acces la credite si falimenteaza. Multe persoane de asemenea nu mai au acces la credite si nu mai fac credite noi ca sa cumpere chestii. Din aceste motive, nemaiavand piata de desfacere si baza de clienti, multe firme intra in faliment. Altele isi reduc activitatea: dau afara oameni, inchid fabrici, reduc productia. Oamenii care sunt dati afara primesc totusi ajutor de somaj si merg in continuare la hypermarket, cumpara in continuare pantofi si haine si isi platesc ratele. Unii muncesc la negru sau part-time si accepta joburi platite mai putin decat calificarea lor. Altii pleaca in afara.

Cateva firme care produc pentru export o duc insa bine si le creste productia pentru ca in afara firme similare inchid usile pentru ca nu pot face fata la preturile din tari ca noi unde salariile sunt mai mici. De exemplu, in domeniul auto, Dacia sparge piata cu preturi infime pentru occidendali care erau obisnuiti sa cumpere masini la preturi mult mai mari si sa le schimbe mult mai des. Acum, pentru ca si la ei se intampla la fel ca la noi, cumpara Dacii si le schimba mult mai rar ca inainte. Prin urmare Dacia si cateva fabrici similare de la noi trec printr-o perioada buna si produc in continuare, prin urmare media salariilor creste desi este criza.

Insa exodul fabricilor dinspre vest inspre est nu dureaza prea mult si firmele straine care folosesc forta de munca ieftina din Romania in locul muncii scumpe din vest se termina mai repede decat exodul creierelor dinspre Romania inspre vest. Prin urmare, dupa cresteri spectaculoase ale exporturilor, investitiile straine tind catre zero in timp ce inchiderea fabricilor care nu au asigurata piata de desfacere continua. Incet-incet si mai multi someri ajung in situatia de a nu mai primi ajutorul de somaj dupa ce nu si-au gasit loc de munca. La acestia se adauga noii disponibilizati atat de la privati cat si de la stat. Consumul scade in continuare si o data cu el si profitul firmelor care nu maresc salariile. Prin urmare din ce in ce mai multi romani o duc mai greu si nu-si platesc ratele. Prin urmare bancile sunt aflate in imposibilitatea de a credita firmele, in conditiile in care riscul este imens intr-un astfel de mediu iar pe de alta parte BNR le inlesneste accesul la lichiditate si statul este un client bun prin oferta de oblogatiuni.

Povestea se continua mai departe: si mai multe firme nu mai au acces la credite si falimenteaza … De Gigel Chiazna

CATEVA STIRI:

– Salariile înregistrează cea mai slabă creştere din ultimii 10 ani

– Numărul restanţierilor, persoane fizice, la bănci şi IFN-uri a ajuns la 735.500, în mai

– Piaţa auto europeană se va contracta şi în următorii doi ani

– Lucrări de construcţie mai puţine comparativ cu 2012

– Românii au tot mai multe restanţe la bănci

– Banca Centrala Europeana nu poate rezolva criza din zona euro