Catedrala Notre-Dame a ars în Lunea Mare, cea a Minunii Smochinului Blestemat

Incendiu Notre-Dame. „Tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc” (Matei 3: 10)

Prima zi a Săptămânii Patimilor de dinaintea Paștelui Catolic a adus o tristețe incomensurabilă în sufletul creștinătății. Catedrala Notre-Dame a ars ca o torță sub ploaia de lacrimi a parizienilor și a tuturor celor care conștientizau simbolistica acestui monument creștin. În Lunea Mare, se săvârșește Denia Smochinului neroditor, amintește de o pildă cu o semnificație cutremurătoare în urma tragicului eveniment.

Sfântul Evanghelist Marcu a vorbit despre smochinul neroditor: „Ieșind din Betania, Domnul a flămânzit. Și văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12- 14), iar Sfântul Evanghelist Matei ne spune că: „Îndată s-a uscat smochinul”, (Matei 21, 19). În altă parte, tot Sfântul Evanghelist Matei îl citează pe Iisus cu cuvintele: „Tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc”. (Matei 3.10)

Smochinul neroditor este simbolul celor care sunt lipsiți de credință, după cum tâlcuiesc Sfinții Părinți. Or, omul a fost lăsat pe lume pentru a aduce roade duhovnicești.

Focul de care vorbește Evanghelistul nu este altul decât focul veșnic la care sunt condamnați păcătoșii la Judecata de Apoi. Semnificațiile focului care a mistuit Notre-Dame nu pot fi trecute cu vederea, dat fiind că Franța este una dintre țările occidentale care se descreștinează într-un ritm galopant.

9/11 pentru creștini, nu pentru politicieni

„Simbol al Franței”, „comoară a lumii”, „incendiu teribil”, „spectacol trist”, „patrimoniu inestimabil”, „simbol al civilizației”. În acești termeni au reacționat puternicii lumii, la unison în corectitudine politică, evitând termeni precum „ biserică” sau „creștini”. Spre deosebire de Vladimir Putin.

Săptămâna Patimilor catolică într-o țară încă majoritar catolică, marcată de incendiul (incendierea?) unui reper al creștinătății par evenimente lipsite de orice simbolistică pentru politicienii din întreaga lume. Întâi de toate a fost o lovitură pentru creștini și pentru biserica lor. Însă reacțiile politicienilor au fost majoritare în registru laic, pesemne a nu supăra multiculturalismul de dragul căruia occidentul a renunțat și la brazii de Crăciun.

”Răul fost evitat, chiar dacă bătălia nu este încă pe deplin câștigată. Vom reclădi această catedrală”, a promis președintele Franței, Emmanuel Macron. „Notre-Dame este un simbol al Franței și al culturii noastre europene”, a trimis Angela Merkel. „Este teribil să asiști la acest gigant incendiu”, a reacționat Donald Trump. Mai târziu, a adăugat: „Este una din marile comori ale lumii, mai presus de țări, mai presus de orice”, notează AFP. Premierul britanic Theresa May și-a „îndreptat gândurile către populația franceză” și către „serviciile de urgență care luptă cu teribilul incendiu”. „Suntem de partea Franței pentru a salva și reabilita acest patrimoniu inestimabil”, a scris directorul general al UNESCO. „Ce spectacol trist.Împărtășesc emoția națiunii franceze, care este și a noastră”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Vladimir Putin a trimis următorul mesaj: „Notre-Dame este un simbol istoric al Franței, o comoară inestimabilă a culturii europene și mondiale și unul din cele mai importante lăcașuri de cult alte creștinilor. Tragedia care s-a produs luni noaptea este o durere în inima rușilor”. (Tudor Borcea)

Relicve salvate

Au fost salvate mai multe relicve, printre care Coroana de Spini a lui Iisus Hristos, dar și tunica purtată de Ludovic al IX-lea al Franței, care ar fi purtat-o când ar fi adus Coroana de Spini la Paris. Și Sfântul Altar a scăpat, nefiind atins foc.

„Altarul nu a fost atins nici de restaurările din secolul 19. Acesta este locul cel mai pur al catedralei, încă arătând ca în anul 1163, când Episcopul Parisului, Maurice de Sully, a construit-o, nefiind supus nici unor modificări și renovări de-a lungul timpului”, a declarat pentru EVZ, academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române. Acesta a mai adăugat faptul că ea „este emblema absolută a Franței pentru că este legată de toate evenimentele importante din istoria țării. Nu cunosc vreun monument care să fie mai important pentru franzezi decât Catedrala Notre-Dame. Nu poate fi conceput Parisul și Franța fără aceasta”. (Cristian Tănase)

Chemarea către divinitate

Luni seara, mii de oameni, de toate vârstele, s-au adunat în apropierea acesteia și priveau înmărmuriți la incendiul care o mistuia. Într-o altfel de solidaritate, mulți dintre cei prezenți au îngenuncheat și au intonat imnuri și cântece religioase, implorând divinitatea pentru a cruța catedrala. „Este un lucru absolut imrpesionant ca în secolul 21 să se petreacă așa ceva, atât de înălțător”, explică academicianul Răzvan Theodorescu. (Cristian Tănase)

Blestemul arderii pe rug

Ultimul mare Maestru al Cavalerilor Templieri, Jacques de Molany, este ars pe rug în ziua de 18 martie 1314, pe o schelă din fața Catedralei Notre-Dame din Paris, la ordinul Regelui Filip al IV-lea. Monarhul dorea să afle unde se află averile templierilor. Pentru că Jacques de Molany refuză, e condamnat la moarte. Pe eșafod, acesta rostește un blestem care, potrivit legendei, va afecta 13 generații de regi ai Franței. Construită între 1163 și 1345, considerată o bijuterie a artei gotice, Catedrala Notre-Dame părea să fie apărată de blestem. Numai că, remarcă presa internațională, în fața edificiului există, de secole, o placă memorială despre momentul din 1314, când Jacques de Molany a fost ars pe rug. (Dan Gheorghe)

Salvată de un general neamț de la distrugere în august 1944. Hitler vroia să ardă Parisul din temelii

În ultimele zile ale celui deal doilea război mondial, Catedrala Notre-Dame a fost la un pas să devină istorie, odată cu distrugerea din temelii a Parisului pe care Hitler îl voia ars din temelii, pentru a nu cădea în mâinile luptătorilor din Rezistența franceză, aflați la porțile orașului.

Salvatorul de atunci al marii citadele franceze și, implicit, al impunătoarei Catedrale din inima Parisului a fost unul din oamenii lui Hitler. Numit guvernator militar al Capitalei Franței pe 7 august 1944, generalul de Infanterie Dietrich von Choltitz a ajuns în Paris două zile mai târziu. În următoarele două săptămâni a refuzat să execute mai multe ordine explicite ale dictatorului nazist care îi cerea să radă orașul de pe suprafața pământului. „Orașul nu trebuie să cadă în mâinile inamicului decât ruinat complet” a fost mesajul transmis, în mai multe rânduri, de către Hitler lui von Choltitz. Unii istorici, în special germani, susțin că Fuhrer-ul i-ar fi telefonat generalului chiar în după amiaza zilei de 23 august și că ar fi urlat în receptor: „Brennt Paris?” („Arde Parisul?”, n. Red). Deși a cruțat în vara lui 1944 capitala Franței de la distrugere, Generalul von Choltitz nu a fost iertat de francezii care l-au trimis în prizonierat timp de trei ani. A fost eliberat în 1947. A murit în noiembrie 1966 în orașul Baden-Baden. A fost îngropat în cimitirul orașului în prezența mai multor ofițeri superiori francezi. (Emil Simionescu)

VEZI SI: Cine a pus Incendiu la Catedrala Notre Dame?