Articol de:Â Col. (r) Ion Petrescu
Este o întrebare generatÄ nu de intenÅ£ia prezidenÅ£ialÄ, de a reintroduce intonarea matinalÄ, a Imnului NaÅ£ional, în Åcolile româneÅti, ceea ce nu ar fi rÄu, deÅi este interesant cÄ numai într-un anumit context a apÄrut acest recurs la cultivarea valorilor naÅ£ionale, ci de consolidarea iniÅ£iativei unor prestigioÅi cÄrturari, într-un mediu ignorat de alte minÅ£i luminate. Astfel, anul acesta, între 9 Åi 10 septembrie, s-a desfÄÅurat un nou eveniment patronat de un veritabil Institut de Istorie NaÅ£ionalÄ, creat, de facto, în mediul rural. Unul care a reuÅit, cu consecvenÅ£Ä, în ultimii Åapte ani, sÄ coaguleze personalitÄÅ£i de prim rang ale cercetÄrii ÅtiinÅ£ifice a unei perioade sensibile din evoluÅ£ia naÅ£iunii noastre, în veacul trecut. De data asta, în comuna Maia, din judeÅ£ul IalomiÅ£a, aproape 70 de istorici au pus sub lupa intervenÅ£iilor complementare o aniversare cu tâlc: 1941-2011 – 70 de ani de la intrarea României în rÄzboiul de reîntregire naÅ£ionalÄ. Artem oratoriam (arta oratoriei) a fost primul punct de atracÅ£ie al schimbului de opinii, informaÅ£ii Åi chiar replici, între mentorii Åi discipolii reuniÅ£i în aer liber, sub prelata unui cort militar, amplasat la câţiva paÅi de biserica din localitate, acolo unde este îngropat Barbu Catargiu, ex-prim ministru al României, în 1862, pânÄ pe 20 iunie, când a fost împuÅcat sub clopotniÅ£a Mitropoliei, dupÄ ce ieÅise din Adunarea LegislativÄ. Mentori?
– Profesorul universitar dr. Gheorghe Buzatu â de la Centrul de Istorie Åi CivilizaÅ£ie EuropeanÄ al Filialei IaÅi a Academiei Române -, care, pornind de la poziÅ£ionarea momentului 22 iunie 1941, în constelaÅ£ia zilelor astrale ale istoriei naÅ£ionale, a sensibilizat asistenÅ£a asupra tendinÅ£ei oficiale actuale, de a fi diminuatÄ atenÅ£ia acordatÄ, în mediul universitar, trecutului poporului român, printr-o focalizare, evident exageratÄ Åi mai puÅ£in obiectivÄ, pe istoria recentÄ.
– Comandorul în retragere, profesorul universitar dr. Jipa Rotaru â iniÅ£iatorul întâlnirilor de toamnÄ din comuna Maia, cu sprijinul salutar al primarului Nicolae Costel, care l-a adus la eveniment Åi pe prefectul judeÅ£ului, Petru MÄdÄlin Teculescu -, care a avut parte de o surprizÄ de proporÅ£ii. El a fost âuns” Cavaler de Clio, la împlinirea vârstei de 70 de ani, prin decizia AsociaÅ£iei NaÅ£ionale, cu aceeaÅi denumire, certificatÄ nu doar printr-o diplomÄ, ci Åi printr-o sabie veritabilÄ, care i-a fost acordatÄ Ã®ntr-un ceremonial inedit, comparabil cu acela practicat de legendarul… rege Arthur, cu Cavalerii Mesei Rotunde.
– Nu în ultimul rând, generalul de brigadÄ, în retragere, profesorul universitar dr. Nicolae Ciobanu, membru al Academiei Oamenilor de ÅtiinÅ£Ä, cel care nu doar i-a înmânat sabia – dupÄ un tipic aparte – noului Cavaler de Clio, dar a Åi îmbÄrbÄtat asistenÅ£a, amintind celor prezenÅ£i cÄ au fost clipe Åi mai grele, prin care a trecut naÅ£iunea românÄ. Acestea au rÄmas în istorie. Dar românii merg mai departe.
De unde pânÄ unde un Institut de Istorie NaÅ£ionalÄ la Maia Catargi/I.I.N.M.C.? De Åapte ani, asemenea reuniuni ÅtiinÅ£ifice produc volume de sute de pagini, ce includ comunicÄrile invitaÅ£ilor la aceste sesiuni în aer liber. Astfel, anul trecut, atenÅ£ia participanÅ£ilor a fost focalizatÄ pe împlinirea a 65 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea RÄzboi Mondial. Acum a fost lansat, chiar de directorul editurii Karta-Graphic, conferenÅ£iarul universitar dr. Gavriil Preda, tomul RetrÄiri istorice în veacul XXI, care adunÄ, în economia a peste 600 de pagini, contribuÅ£ii ÅtiinÅ£ifice ce vor rÄmâne în bibliotecile de referinÅ£Ä ale naÅ£iunii. De fapt, aici este Åi paradoxul anului 2011. Cursurile de istorie pot fi diminuate, modificate, sau efectiv eradicate din curricula universitÄÅ£ilor de azi, dar cÄrÅ£ile memorabile ale istoriografiei naÅ£ionale, nu pot fi scoase din rafturile academice, decât în cazul unei dictaturi!
Un alt reper notabil, al I.I.N.M.C. este îmbucurÄtoarea avalanÅÄ de cÄrÅ£i de istorie Åi reviste cu preocupÄri în domeniu, produsÄ, de fiecare datÄ, de participanÅ£ii la eveniment, care aduc cu ei mostre ale regândirii lucide a unor vremuri depÄÅite cu demnitate de înaintaÅii noÅtri. Semn cÄ pulseazÄ, chiar Åi sub aceste forme, o conÅtiinÅ£Ä ce nu poate fi extirpatÄ de vreun ordin adolescentin al actualului ministru al învÄÅ£Ämântului. Åi cine nu Åi-ar dori, astÄzi, sÄ plece acasÄ cu zece volume de istorie, scrise de autori diferiÅ£i, editate în condiÅ£ii grafice excepÅ£ionale, în diferite colÅ£uri ale României? O mÄnuÅÄ aruncatÄ tuturor celor ce se încumetÄ sÄ ia cuvântul într-un asemenea spaÅ£iu academic, este focalizarea pe ideile Åi informaÅ£iile noi, necunoscute din demersuri ÅtiinÅ£ifice anterioare. Totul contra cronometru. Cu semnalarea publicÄ a devierilor previzibil neinteresante. Åi stoparea celor neatenÅ£i la bruscul dezinteres al audienÅ£ei. Dintre cei care au trecut, cu inteligenÅ£Ä, printre furcile caudine ale regulilor I.I.N.M.C. am reÅ£inut câteva nume: Ioan TeÅa, TÄnase JenÄl, Gabriela Vasilescu, Ion GiurcÄ, Ion Dragoman, Dumitru CodiÅ£Ä, Mircea Socolov, Mircea TÄnase, Constantin MoÅincat, Octavian Burcin, Alin Spânu, Costin Scurtu, Mircea Fechete, Virgiliu Teodorescu, Dumitru Åi Florica Dobre. RemarcabilÄ prezenÅ£a, la acest eveniment, a unei compatrioate din ChiÅinÄu, Maria Vieru, care i-a uimit pe cei prezenÅ£i cu cÄrÅ£ile aduse de dincolo de Prut, mÄrturii contemporane ale unei conÅtiinÅ£e de neam ce nu poate fi alienatÄ de existenÅ£a acestei fÄcÄturi de sorginte sovieticÄ – R.D.G.-ul de azi/Republica Moldova.
A trÄdat Regele Mihai I viitorul propriei naÅ£iuni ordonând arestarea celui ce comanda Armata NaÅ£ionalÄ, supusÄ atunci tÄvÄlugului sovietic? Istoricul Gheorghe Buzatu spunea, la aceastÄ reuniune a I.I.N.M.C., cÄ s-a descoperit o mÄrturie ulterioarÄ a lui Iuliu Maniu, care afirma: dacÄ ar fi Åtiut la ce dramÄ naÅ£ionalÄ va duce actul de la 23 august 1944, l-ar fi susÅ£inut în continuare pe MareÅalul Ion Antonescu! Ãn acest context am amintit cÄ Åi azi, ofiÅ£erii activi în Bundeswehr considerÄ, în dialogurile private, cu interlocutori similari români, cÄ Ã®n acea zi, cei ce au iniÅ£iat puciul regal, rÄmân – pentru ei – trÄdÄtori ai aliatului german. IniÅ£iatorului evenimentului, Jipa Rotaru, tenacele apÄrÄtor al imaginii reale a celui care fost ConducÄtorul Statului – între 4 septembrie 1940 Åi 23 august 1944 – i s-a readus aminte un fapt deloc mÄrunt. Ãn vara acestui an, preÅedintele de acum al Å£Ärii a recunoscut public actualitatea Ordinului MareÅalului: âOSTAÅI, VÄ ordon: TreceÅ£i Prutul!” Semn cÄ, mai devreme sau mai târziu, sângele apÄ nu se face, adevÄrul istoric triumfÄ, iar inepÅ£iile imperiale se duc pe Apa Sâmbetei.
Este o întrebare generatÄ nu de intenÅ£ia prezidenÅ£ialÄ, de a reintroduce intonarea matinalÄ, a Imnului NaÅ£ional, în Åcolile româneÅti, ceea ce nu ar fi rÄu, deÅi este interesant cÄ numai într-un anumit context a apÄrut acest recurs la cultivarea valorilor naÅ£ionale, ci de consolidarea iniÅ£iativei unor prestigioÅi cÄrturari, într-un mediu ignorat de alte minÅ£i luminate. Astfel, anul acesta, între 9 Åi 10 septembrie, s-a desfÄÅurat un nou eveniment patronat de un veritabil Institut de Istorie NaÅ£ionalÄ, creat, de facto, în mediul rural. Unul care a reuÅit, cu consecvenÅ£Ä, în ultimii Åapte ani, sÄ coaguleze personalitÄÅ£i de prim rang ale cercetÄrii ÅtiinÅ£ifice a unei perioade sensibile din evoluÅ£ia naÅ£iunii noastre, în veacul trecut. De data asta, în comuna Maia, din judeÅ£ul IalomiÅ£a, aproape 70 de istorici au pus sub lupa intervenÅ£iilor complementare o aniversare cu tâlc: 1941-2011 – 70 de ani de la intrarea României în rÄzboiul de reîntregire naÅ£ionalÄ. Artem oratoriam (arta oratoriei) a fost primul punct de atracÅ£ie al schimbului de opinii, informaÅ£ii Åi chiar replici, între mentorii Åi discipolii reuniÅ£i în aer liber, sub prelata unui cort militar, amplasat la câţiva paÅi de biserica din localitate, acolo unde este îngropat Barbu Catargiu, ex-prim ministru al României, în 1862, pânÄ pe 20 iunie, când a fost împuÅcat sub clopotniÅ£a Mitropoliei, dupÄ ce ieÅise din Adunarea LegislativÄ. Mentori?
– Profesorul universitar dr. Gheorghe Buzatu â de la Centrul de Istorie Åi CivilizaÅ£ie EuropeanÄ al Filialei IaÅi a Academiei Române -, care, pornind de la poziÅ£ionarea momentului 22 iunie 1941, în constelaÅ£ia zilelor astrale ale istoriei naÅ£ionale, a sensibilizat asistenÅ£a asupra tendinÅ£ei oficiale actuale, de a fi diminuatÄ atenÅ£ia acordatÄ, în mediul universitar, trecutului poporului român, printr-o focalizare, evident exageratÄ Åi mai puÅ£in obiectivÄ, pe istoria recentÄ.
– Comandorul în retragere, profesorul universitar dr. Jipa Rotaru â iniÅ£iatorul întâlnirilor de toamnÄ din comuna Maia, cu sprijinul salutar al primarului Nicolae Costel, care l-a adus la eveniment Åi pe prefectul judeÅ£ului, Petru MÄdÄlin Teculescu -, care a avut parte de o surprizÄ de proporÅ£ii. El a fost âuns” Cavaler de Clio, la împlinirea vârstei de 70 de ani, prin decizia AsociaÅ£iei NaÅ£ionale, cu aceeaÅi denumire, certificatÄ nu doar printr-o diplomÄ, ci Åi printr-o sabie veritabilÄ, care i-a fost acordatÄ Ã®ntr-un ceremonial inedit, comparabil cu acela practicat de legendarul… rege Arthur, cu Cavalerii Mesei Rotunde.
– Nu în ultimul rând, generalul de brigadÄ, în retragere, profesorul universitar dr. Nicolae Ciobanu, membru al Academiei Oamenilor de ÅtiinÅ£Ä, cel care nu doar i-a înmânat sabia – dupÄ un tipic aparte – noului Cavaler de Clio, dar a Åi îmbÄrbÄtat asistenÅ£a, amintind celor prezenÅ£i cÄ au fost clipe Åi mai grele, prin care a trecut naÅ£iunea românÄ. Acestea au rÄmas în istorie. Dar românii merg mai departe.
De unde pânÄ unde un Institut de Istorie NaÅ£ionalÄ la Maia Catargi/I.I.N.M.C.? De Åapte ani, asemenea reuniuni ÅtiinÅ£ifice produc volume de sute de pagini, ce includ comunicÄrile invitaÅ£ilor la aceste sesiuni în aer liber. Astfel, anul trecut, atenÅ£ia participanÅ£ilor a fost focalizatÄ pe împlinirea a 65 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea RÄzboi Mondial. Acum a fost lansat, chiar de directorul editurii Karta-Graphic, conferenÅ£iarul universitar dr. Gavriil Preda, tomul RetrÄiri istorice în veacul XXI, care adunÄ, în economia a peste 600 de pagini, contribuÅ£ii ÅtiinÅ£ifice ce vor rÄmâne în bibliotecile de referinÅ£Ä ale naÅ£iunii. De fapt, aici este Åi paradoxul anului 2011. Cursurile de istorie pot fi diminuate, modificate, sau efectiv eradicate din curricula universitÄÅ£ilor de azi, dar cÄrÅ£ile memorabile ale istoriografiei naÅ£ionale, nu pot fi scoase din rafturile academice, decât în cazul unei dictaturi!
Un alt reper notabil, al I.I.N.M.C. este îmbucurÄtoarea avalanÅÄ de cÄrÅ£i de istorie Åi reviste cu preocupÄri în domeniu, produsÄ, de fiecare datÄ, de participanÅ£ii la eveniment, care aduc cu ei mostre ale regândirii lucide a unor vremuri depÄÅite cu demnitate de înaintaÅii noÅtri. Semn cÄ pulseazÄ, chiar Åi sub aceste forme, o conÅtiinÅ£Ä ce nu poate fi extirpatÄ de vreun ordin adolescentin al actualului ministru al învÄÅ£Ämântului. Åi cine nu Åi-ar dori, astÄzi, sÄ plece acasÄ cu zece volume de istorie, scrise de autori diferiÅ£i, editate în condiÅ£ii grafice excepÅ£ionale, în diferite colÅ£uri ale României? O mÄnuÅÄ aruncatÄ tuturor celor ce se încumetÄ sÄ ia cuvântul într-un asemenea spaÅ£iu academic, este focalizarea pe ideile Åi informaÅ£iile noi, necunoscute din demersuri ÅtiinÅ£ifice anterioare. Totul contra cronometru. Cu semnalarea publicÄ a devierilor previzibil neinteresante. Åi stoparea celor neatenÅ£i la bruscul dezinteres al audienÅ£ei. Dintre cei care au trecut, cu inteligenÅ£Ä, printre furcile caudine ale regulilor I.I.N.M.C. am reÅ£inut câteva nume: Ioan TeÅa, TÄnase JenÄl, Gabriela Vasilescu, Ion GiurcÄ, Ion Dragoman, Dumitru CodiÅ£Ä, Mircea Socolov, Mircea TÄnase, Constantin MoÅincat, Octavian Burcin, Alin Spânu, Costin Scurtu, Mircea Fechete, Virgiliu Teodorescu, Dumitru Åi Florica Dobre. RemarcabilÄ prezenÅ£a, la acest eveniment, a unei compatrioate din ChiÅinÄu, Maria Vieru, care i-a uimit pe cei prezenÅ£i cu cÄrÅ£ile aduse de dincolo de Prut, mÄrturii contemporane ale unei conÅtiinÅ£e de neam ce nu poate fi alienatÄ de existenÅ£a acestei fÄcÄturi de sorginte sovieticÄ – R.D.G.-ul de azi/Republica Moldova.
A trÄdat Regele Mihai I viitorul propriei naÅ£iuni ordonând arestarea celui ce comanda Armata NaÅ£ionalÄ, supusÄ atunci tÄvÄlugului sovietic? Istoricul Gheorghe Buzatu spunea, la aceastÄ reuniune a I.I.N.M.C., cÄ s-a descoperit o mÄrturie ulterioarÄ a lui Iuliu Maniu, care afirma: dacÄ ar fi Åtiut la ce dramÄ naÅ£ionalÄ va duce actul de la 23 august 1944, l-ar fi susÅ£inut în continuare pe MareÅalul Ion Antonescu! Ãn acest context am amintit cÄ Åi azi, ofiÅ£erii activi în Bundeswehr considerÄ, în dialogurile private, cu interlocutori similari români, cÄ Ã®n acea zi, cei ce au iniÅ£iat puciul regal, rÄmân – pentru ei – trÄdÄtori ai aliatului german. IniÅ£iatorului evenimentului, Jipa Rotaru, tenacele apÄrÄtor al imaginii reale a celui care fost ConducÄtorul Statului – între 4 septembrie 1940 Åi 23 august 1944 – i s-a readus aminte un fapt deloc mÄrunt. Ãn vara acestui an, preÅedintele de acum al Å£Ärii a recunoscut public actualitatea Ordinului MareÅalului: âOSTAÅI, VÄ ordon: TreceÅ£i Prutul!” Semn cÄ, mai devreme sau mai târziu, sângele apÄ nu se face, adevÄrul istoric triumfÄ, iar inepÅ£iile imperiale se duc pe Apa Sâmbetei.
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal:
