Ce le face bârfa DOMNIŞOARELOR

Descoperirile sugerează că, la oameni, creierul este programat în aşa fel încât să răspundă la bârfă. Acest lucru susţine o teorie anterioară potrivit căreia bârfa i-a ajutat pe oamenii primitivi să prospere.

Bârfa chiar ne face să ne schimbăm părerile despre cei din jur. Bârfa negativă, spun specialiştii, modifică modul în care sistemul nostru vizual răspunde ca urmare a perceperii chipurilor celor din jur. “S-ar zice că mai ales femeilor le face bine bârfa, deşi ştim bine că unele dintre domnişoare se plâng că, dimpotrivă, le face rău!”, au comentat, un pic maliţios, cercetătorii.

Studiu aprofundat

Dar care sunt cu adevărat efectele bârfei nu numai asupra domnişoarelor, ci asupra oamenilor în general? „Bârfa ne ajută să prezicem cine ne este prieten şi cine nu”, e explicat autorul studiului, profesorul Feldman Barrett de la Universitatea Northeastern. Barrett face parte dintr-o echipă care studiază modul în care bârfa afectează nu numai ceea ce ştim despre un necunoscut, ci şi ceea ce simţim în legătură cu el. Până acum, oamenii de ştiinţă au arătat că obţinerea informaţiilor „la mâna a doua” poate avea un efect puternic.

Barrett a vrut să găsească răspunsul la o altă întrebare: „Odată ce zvonurile ne-au determinat să îl vedem pe un individ într-un anumit fel, este posibil ca noi chiar să îl vedem diferit?”. Întrebarea poate părea ciudată, însă ea are sens atunci când luăm în considerare faptul că, la oameni, creierul are mult mai multe conexiuni între regiunile care procesează informaţiile vizuale şi zonele implicate în producerea emoţiilor de bază.

În studiu, echipa coordonată de Barrett a pus un grup de voluntari să analizeze poze ce conţineau atât chipurile unor oameni, cât şi câte o bârfă despre aceştia, precum: „a aruncat cu un scaun într-un coleg de clasă”(bârfă negativă)  sau  „a ajutat o femeie în vârstă să traverseze strada” (bârfă pozitivă).

Un experiment

Cercetătorii au urmărit modul în care creierele voluntarilor răspund la tipuri diferite de informaţii. Pentru a realiza acest experiment, subiecţii au urmărit cu un ochi o imagine şi cu celălalt o alta (de exemplu un ochiul drept un chim, în timp ce ochiul stâng vedea o casă). Aceste imagini diferite au creat ceea ce se numeşte rivalitate binoculară. Mai exact, creierul uman percepe imaginile pe rând. Aşadar, în mod inconştient, tinde să se concentreze asupra celei pe care o consideră mai importantă.

În studiu, oamenii de ştiinţă au constatat că voluntarii se concentrau mai mult pe imaginile care prezentau chipuri asociate cu bârfa de tip negativ. „Bârfa nu influenţează doar opinia pe care o avem despre oameni, ci şi modul în care îi percepem vizual”, a explicat Barrett.

Descoperirea sugerează că suntem „programaţi” să fim mai atenţi la persoanele despre care ni s-a spus că sunt periculoase, neplăcute sau mincinoase. Iar această teorie este susţinută şi de alţi oameni de ştiinţă care explică faptul că din punct de vedere evolutiv, ipoteza are sens.