CE MAI PUN LA CALE INFRACTORII DE LA GUVERN: Șmecheria CIUCĂ-CIOLACU / Reducerea pedepselor pentru evaziunea fiscală

Ciucă și Ciolacu au prezentat un proiect de lege care propune modificări semnificative ale infracțiunilor din Codul Fiscal, dar abordarea lor este criticată pentru aparenta atenție acordată micii evaziuni fiscale.

În esență, modificările propuse cresc pedepsele pentru mica evaziune fiscală, însă reduc, de fapt, sancțiunile pentru prejudiciile mari aduse bugetului de stat. Potrivit proiectului de lege, faptele ar fi considerate infracțiuni grave doar dacă prejudiciul depășește un milion de euro, o schimbare radicală față de limita actuală de 500.000 de euro.

Conform propunerii, pentru prejudicii între 500.000 și 1 milion de euro, pedepsele ar fi crescute cu trei ani pentru limita minimă a pedepsei și limita maximă. Pentru prejudicii mai mari de 1 milion de euro, se propune o majorare cu cinci ani a limitelor pedepselor.

Aceste modificări par să majoreze pragul pentru aplicarea pedepselor severe, dar, în realitate, propunerea ar scădea sancțiunile pentru infracțiunile de evaziune fiscală, deoarece, în legea actuală, limita minimă a pedepsei pentru un prejudiciu de 100.000 de euro este majorată cu cinci ani, iar pentru un prejudiciu de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei este majorată cu șapte ani. Așadar, se observă o creștere a sumei prejudiciului și o scădere a sancțiunilor.

În contrast, proiectul introduce pedepse severe pentru acțiunile frauduloase care diminuează bugetul de stat cu cel puțin 1 milion de euro. Printre aceste acțiuni se numără utilizarea de documente false sau incomplete privind TVA și constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

Totuși, propunerea nu abordează practica multinționalelor de a externaliza profiturile prin contractarea de servicii supraevaluate de la firmele-mamă din alte țări. În schimb, se propune o pedeapsă cu închisoarea pentru operațiunile de creditare care implică omisiunea evidențierii în actele contabile a veniturilor realizate de contribuabili.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, că termenul de prescripție al răspunderii penale pentru aceste infracțiuni începe să curgă de la data sesizării autorităților fiscale sau de la data sesizării organelor de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la comiterea infracțiunii.

Inițiatorii proiectului justifică propunerile prin experiența instituțională care arată că creditarea societăților, în special prin utilizarea de numerar, este adesea asociată cu infracțiunile de evaziune fiscală. Susținând că veniturile nedeclarate sunt reintroduse în societate prin aceste operațiuni de creditare, aceștia argumentează că situația fiscală este distorsionată, diminuându-se veniturile impozabile și creanțele fiscale către stat.