Ce mizerii se mai gasesc pe internet: MANUALUL TERORISTULUI ISLAMIC CARE TE INVATA SA FACI TOT FELUL DE NENOROCIRI

Cum actioneaza jihadistii? Ei bine, in cele ce urmeaza va vom prezenta „Brosura pentru Teroristi” – Manualul Teroristului Islamic.

Spionarea inamicului este permisa si poate deveni chiar o obligatie in cazul unui razboi intre musulmani si altii. Castigarea bataliei este dependenta de cunoasterea secretelor, planurilor si miscarilor inamicului. Insusi profetul Mahommed a folosit aceasta metoda, apeland la spioni si informatori.

Cum poate un spion musulman sa traiasca in mijlocul adversarilor sai, in conditiile in care isi pastreaza caracteristicile de musulman? Cum poate sa-si indeplineasca datoria fata de Allah, dar in acelasi timp sa nu se deconspire ca fiind musulman? Din acest punct de vedere – al vestimentatiei si religiei -, informatorului musulman ii este ingaduit sa preia un look si un comportament similare adversarului, care sa-i permita aflarea unor date profitabile organizatiei.

Importanta informatiilor
1. In baza informatiilor actualizate despre inamic, despre capabilitatile si planurile acestuia, organizatia islamica poate construi planuri viabile, cu sanse de reusita.
2. Informatiile cu privire la intentiile inamicului se constituie in avertismente pentru comandamentul organizatiei, care astfel va face pregatirile necesare pentru dejucarea oportunitatilor adversarului.
3. De aceste informatii profita organizatia, in masura in care ofera date despre punctele forte si cele slabe ale adversarului.
4. De informatii profita organizatia, in masura in care ofera date despre miscarile si oamenii inamicului.

Criteriile de culegere a informatiilor
Actualitatea, veridicitatea, securitatea/ siguranta, confirmarea

Sursele de informatii
1. Surse publice: folosind sursele publice intr-o maniera deschisa si fara apel la mijloace ilegale, se pot obtine cel putin 80% din informatiile necesare despre inamic. Procentul variaza in functie de politica fiecarui stat in privinta accesului la informatie si a libertatii presei. Este posibila culegerea de informatii in baza stirilor de presa, a revistelor, cartilor, periodicelor, publicatiilor oficiale, emisiunilor de televiziune. Trebuie avute in vedere inclusiv opinia cetatenilor, comentariile sau glumele oamenilor simpli.
Persoana insarcinata cu culegerea informatiilor publice trebuie sa fie absolventa de studii superioare, care va examina sursele primare de informatii publicate de catre adversar (ziare, reviste, radio, TV, Internet etc) si va cauta date direct relationate cu subiectul in chestiune.
Persoana care culege informatii din surse publice nu este expusa vreunui pericol; de altfel, musulmanul care indeplineste aceasta sarcina nu poate fi etichetat drept „spion“, deoarece nu depune eforturi pentru aflarea unor informatii secrete.
2. Surse secrete: prin apelul la metode de spionaj riscante se pot obtine cele 20% din informatiile considerate secrete. Cele mai importante asemenea surse sunt: indivizi recrutati, fie ca voluntari, fie datorita motivatiilor lor; monitorizari si inregistrari; fotografiere; interogare; documente extrase prin furt sau prin recrutare de personal; supraveghere, spionaj, observare.

Culegerea de informatii prin mijloace publice
A. Ziare, reviste, publicatii oficiale sau de partid
Prin intermediul monitorizarii acestor surse publice de informatii se pot afla date despre evenimente politice, intruniri, calatorii prezidentiale sau ministeriale. Informatiile pot consta in: nume si fotografii ale unor personalitati politice marcante, lideri ai serviciilor de informatii, militari.
Stirile despre diverse intruniri la nivel inalt pot oferi date despre deciziile luate si subiectele abordate; stiri privind planificarea unor intruniri, conferinte.
Date despre capabilitatile actuale sau viitoare ale adversarului vizat, prin fotografierea proiectelor si locatiilor strategice sau prin intruniri cu oficiali de rang inalt; stiri despre diplomatia adversarului si despre planurile sale prezente ori viitoare; stiri despre grupuri de turisti; reclame pentru apartamente de inchiriat sau despre orice altceva util; reclame pentru masini noi sau uzate, care pot fi utilizate la operatiunile de rapire sau asasinare; date despre pozitia guvernelor vizavi de islam si lumea araba.
B. Radio, televiziune si internet
Stirile vizuale si auditive pot influenta si determina planurile prezente sau viitoare ale gruparilor/organizatiilor islamiste. Interviurile pot ajuta la determinarea directiei politice a unui anumit stat; monitorizarea oficialilor de rang inalt si a liderilor politici; identificarea directiei diplomatiei unui anumit stat; informatii despre interiorul diferitelor locatii guvernamentale, gratie transmisiunilor TV si Internetului in care se redau ceremonii inaugurale sau comemorative.

Culegerea de informatii prin mijloace secrete
Informatiile culese prin mijloace secrete sunt de doua tipuri:
a) Informatii despre personalul guvernamental, militari, personalitati si date privind resedinta, locul de munca, ora sosirii si ora plecarii de la serviciu, sotie si copii, locuri vizitate etc.
b) Informatii despre cladiri strategice, locatii importante, baze militare (de pilda, date despre sediul Departamentului Apararii si al Securitatii Interne, date despre aeroporturi, ambasade sau sedii ale unor posturi de radio si televiziune).

Masuri de securitate care trebuie luate de persoanele care culeg informatii
Pe parcursul operatiunii de culegere a informatiilor despre personalitati politice sau despre locatii guvernamentale, persoana insarcinata cu respectiva activitate trebuie sa-si ia urmatoarele masuri de siguranta;
1. Observarea si detectarea masurilor de supraveghere si securitate ale diferitelor obiective vizate de gruparea/organizatia islamista;
a. a merge pe strada, observand daca exista urmaritori;
b. a pierde intentionat un obiect din buzunar pentru a observa daca cineva il va ridica;
c. a merge in ritm alert si apoi a opri brusc la un colt pentru a observa daca exista urmaritori;
d. a opri in fata vitrinelor magazinelor pentru a putea sesiza daca exista urmaritori;
e. a urca intr-un autobuz si apoi a cobori imediat dupa plecarea acestuia pentru a observa daca exista urmaritori.
2. Dupa primirea informatiilor culese, informatorii trebuie lasati sa calatoreasca departe de resedinta lor sau de locatia organizatiei/gruparii. Acestia trebuie sa foloseasca drumuri secundare si sa se deplaseze pe timp de noapte.
3. Este benefic orice tip de informatie ce poate fi culeasa; nu este necesara o focalizare exclusiva pe anumite obiective. In obtinerea informatiilor nu trebuie dovedita graba sau urgenta, deoarece astfel se poate deconspira atat spionul cat si importanta informatiei necesare.
4. Evitarea oricarei actiuni care ar presupune deconspirarea identitatii reale. Nu trebuie dat dovada de prea multa creativitate sau inventivitate.
5. Actiunile trebuie sa fie calculate si nicidecum bruste sau impulsive.
6. Nu trebuie trecute cu vederea o prietenie extrem de rapid infiripata sau o aparenta disputa. Evaluarea in profunzime a fiecarui eveniment, nu doar in baza aparentelor.
7. Se recomanda evitarea exprimarii vagi sau misterioase, cu exceptia momentului in care informatorul trebuie facut sa vorbeasca despre ceea ce stie.
8. Este necesara purtarea in permanenta a unor acte personale (false) ale caror date sa fie bine cunoscute.
9. Anterior operatiunii de colectare a informatiilor, persoana insarcinata cu aceasta misiune trebuie sa se asigure ca dispune de toate instrumentele (inclusiv bani) necesare unei asemenea misiuni.
10. Studierea zonei in care va avea loc culegerea informatiilor, inclusiv a strazilor (deschise si inchise), a obiceiurilor rezidentilor din acea zona, a vestimentatiei acestora, a accentului.
11. Este interzisa purtarea de arme in timpul procesului de culegere a informatiilor.

Metode de culegere a informatiilor folosind metode secrete
Organizatia/gruparea islamista poate obtine informatii clasificate prin: supraveghere, observare, spionaj; furt; interogare; drogare; recrutare.

Supraveghere, observare, spionaj
Monitorizarea tintelor civile si militare (de regula, personalitati) se poate realiza per pedes sau din masina.
a) Supravegherea per pedes
1. studierea prealabila a informatiilor referitoare la tinta (inaltime, greutate, alte caracteristici personale fizice sau psihice);
2. cunoasterea obiceiurilor tintei, a locurilor frecventate, a persoanelor cu care comunica;
3. studierea prealabila a zonei in care se va produce observarea: numele strazilor alaturate, numele rezidentilor zonei respective, obiceiurile cotidiene ale acestora;
4. anterior operatiunii de supraveghere, asigurarea ca se dispune de intreaga logistica necesara indeplinirii misiunii (inclusiv banii);
5. stabilirea modalitatii in care va avea loc comunicarea cu liderii organizatiei/gruparii islamiste in situatia in care operatiunea de supraveghere este descoperita. De regula, se va folosi un telefon, al carui numar insa se va memora, nicidecum nu se va scrie;
6. stabilirea unor semnale speciale intre membrii echipei, in cazul in care se schimba ordinele sau instructiunile;
7. cunoasterea masurilor de luat in cazul in care tinta nu mai poate fi reperata;
8. este interzisa purtarea de arme in timpul operatiunii de strangere de informatii.
b) Supravegherea din masina
Presupune luarea unor masuri precum:
1. verificarea benzinei si farurilor masinii;
2. masina ar trebui sa fie una extrem de comuna, pentru a nu atrage atentia;
3. masina ar trebui sa fie intr-o conditie buna de functionare, iar soferul trebuie sa fie unul experimentat;
4. placutele de inmatriculare nu trebuie sa contina numere reale; se recomanda folosirea placutelor de inmatriculare false cu numere de dimensiuni mici pentru a preveni posibilitatea memorarii lor de catre cineva;
5. lumina interioara a masinii ar trebui deconectata, pentru a ascunde identitatea membrilor echipei de supraveghere;
6. numarul si modelul masinii echipei de supraveghere ar trebui sa se asemene cu cele ale masinii conduse de subiectul-tinta.

Desfasurarea misiunii de supraveghere din masina:
1. masina utilizata la supraveghere trebuie sa ramana mereu in preajma masinii subiectului-tinta, in special in zonele aglomerate. Distanta dintre cele doua masini se va stabili in functie de circumstante;
2. daca subiectul-tinta iese din masina sa si incepe sa se deplaseze pe jos, unul dintre membrii echipei de supraveghere este obligat sa coboare din masina si sa continue urmarirea pe jos.

Depistarea supravegherii din masina:
Pentru a constata daca este urmarita, masina care executa misiunea de supraveghere va accelera, apoi se va opri brusc, va intra pe o strada laturalnica, va merge in directia opusa traficului, opreste si merge inapoi sau intra intr-o parcare pe care imediat o si paraseste.

A. Supraveghere, culegere de informatii si observare (informatii despre locatiile inamicului)
Organizatia/gruparea islamista are nevoie de cat mai multe si detaliate informatii despre locatiile vitale ale inamicului, civile sau militare, in scopul de a formula planuri viabile, de a lua decizii corecte si pentru a evita dejucarea planurilor de catre adversar. De aceea, persoanele insarcinate cu operatiunea de culegere a informatiilor despre o anumita locatie trebuie sa fie capabile sa furnizeze o descriere in detaliu si sa redea grafic locatia respectiva.

Redarea grafica a zonei unde este plasata locatia vizata, a strazilor alaturate, precum si a locatiei propriu-zise. Graficul trebuie sa se aproprie cat mai mult de realitate, astfel incat cineva care nu a mai vazut-o niciodata sa fie capabil sa o vizualizeze in baza desenului. Preferabila este marcarea – pe grafic – a directiilor de trafic, a sectiilor de politie, a centrelor de securitate.

Descrierea detaliata: directiile de trafic si marimea strazilor; tipurile de transport posibil pana la locatia vizata; zona in care este situata locatia; semnele de circulatie si trotuarele; centrele de securitate si agentiile guvernamentale din apropierea locatiei; ambasade si consulate; caracteristicile economice ale zonei in care este situata locatia vizata; parcurile publice; iluminatul zonei.

Este preferabila fotografierea de ansamblu a zonei in care se afla locatia, apoi fotografierea strazii. Se recomanda fotografii panoramice, care sa redea imaginile intr-o maniera continua (toate fotografiile sa fie facute dintr-un singur loc, iar sfarsitul unei fotografii sa fie inceputul urmatoarei fotografii). Fotograful trebuie sa fie profesionist, atat la fotografiere, cat si la procesarea filmului si developarea pozelor. Este riscant apelul la o firma de procesare a filmelor. In cazul locatiilor militare, este preferabila fotografierea pe timp de noapte, cu un aparat performant utilizabil pe intuneric si la distanta fata de obiectivul vizat.
Culegerea informatiilor despre un obiectiv militar presupune redarea grafica atat a obiectivului militar (exterior si interior) cat si a intregii zone in care acesta este amplasat. Descrierea obiectivului militar trebuie sa contina urmatoarele: locatia, forma exterioara, mijloacele de transport inspre obiectivul militar, zona, armele utilizate de respectiva unitate militara, fortificatii si tuneluri, garzile de paza, iluminarea obiectivului militar, numarul soldatilor si ofiterilor, precum si gradele ofiterilor, locatia depozitelor de munitie, vehicule si automobile, politica de acordare a permisiilor; numele, gradul, ora sosirii si plecarii comandantului unitatii militare, gradul si viteza de mobilizare; orele de somn si trezire, liniile telefonice si mijloacele de comunicare.

Persoana insarcinata cu culegerea informatiilor poate lega o prietenie cu unul dintre ofiterii sau soldatii bazei militare vizate de la care poate colecta informatia in mod gradual si facil atunci cand ii conduce de la baza militara la mijlocul de transport utilizat de acestia.

B. Culegerea de informatii prin interogare
Organizatia/gruparea islamista poate obtine – prin metoda interogarii – informatii despre personalul si cladirile adversarului. Culegerea informatiei prin aceasta metoda se va realiza prin rapirea unui cetatean al statului considerat inamic si apoi prin interogarea acestuia. Aceasta sursa de informare nu este una permanenta. In plus, trebuie avuta in vedere posibilitatea dezinformarii de catre indivizii rapiti si interogati. De aceea, persoana insarcinata cu interogarea ostaticului trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa aiba cunostinte si experienta in comportamentul si psihologia umana, o personalitate puternica, un al saselea simt in baza experientei practice, sa fie extrem de rabdator, capabil sa se prefaca si sa disimuleze, inteligent, analitic si deductiv, sa fie capabil sa formuleze un plan de ancheta.

C. Culegerea de informatii prin recrutare
Recrutarea agentilor este cea mai dificila si riscanta operatiune, deoarece persoana insarcinata cu aceasta misiune poate fi ucisa sau incarcerata. Din acest considerent, sarcina recrutarii trebuie lasata in seama unui anumit tip de membri ai organizatiei/gruparii.
Candidatii ideali pentru recrutare sunt:
cei care comit ilegalitati, cei care cauta azil politic, aventurierii, angajati la restaurante, baruri, hoteluri, persoane nevoiase, lucratori la vama, aeroporturi, porturi navale.

Etapele recrutarii:
In situatia in care organizatia islamista, cu capabilitatile sale modeste, doreste sa obtina informatii despre un obiectiv/tinta importanta (personalitate, cladire, baza militara, agentie, minister, etc), trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
1. gasirea agentului. In acest stadiu, organizatia islamica alege persoana potrivita care sa furnizeze diverse informatii. Organizatia se intereseaza despre respectiva persoana: situatia financiara, status familial, atitudinea fata de puterea politica, punctele forte si slabiciunile.
2. evaluarea agentului. In aceasta etapa, agentul este plasat sub o continua observare, in scopul de a-i afla orarul de lucru, locurile frecventate, persoanele cu care interactioneaza.
3. abordarea agentului. Dupa aflarea unor date despre persoana avuta in vedere pentru recrutare, se stabileste o relatie cu respectiva persoana, folosindu-se ca acoperire o alta identitate, precum: relatie de familie/rudenie; relatie de prietenie (agentul recrutator va dezvolta o prietenie aparent dezinteresata, in mod natural si gradual pentru a atrage interesul individului vizat pentru recrutare).
In cazul in care primul agent recrutator esueaza in stabilirea relatiei de prietenie, un alt agent va prelua aceasta misiune, informandu-se de la primul agent despre slabiciunile subiectului-tinta, care ar putea fi exploatate.
4. recrutarea agentului. Recrutarea se poate face in mod direct (subiectului-tinta i se expune franc propunerea de colaborare cu organizatia islamica, contra cost) sau indirect (se extrag informatii de la subiectul-tinta – fara a i se spune cui servesc – prin acordarea unor cadouri, mimarea prieteniei cu acesta sau prin incercarea solutionarii problemelor acestuia).
5. testarea agentului. In acest stadiu, agentului i se traseaza anumite sarcini pentru testarea abilitatilor si loialitatii sale. Agentul recrutat nu stie ca organizatia dispune deja de informatiile solicitate. In situatia in care informatia colectata de agent nu este identica informatiei din posesia organizatiei, atunci se considera fie ca agentul nu este o sursa de informare buna, fie ca incearca sa induca in eroare organizatia. Pe parcursul stadiului de testare, agentul trebuie atent monitorizat.
6. pregatirea (antrenarea) agentului. In aceasta etapa se afla agentul recrutat in mod direct care este constient de scopul recrutarii sale. Activitatea de pregatire se va centra pe:
a. metode secrete de colectare si tainuire a informatiilor;
b. metode de transmitere a informatiilor;
c. munca sub acoperire;
d. capacitatea de a rezista si de a nu ceda unui interogatoriu;
e. fotografierea tintelor si obiectivelor.
Pe de alta parte, se poate renunta la pregatire, agentului recrutat acordandu-i-se libertate de actiune si posibilitatea de a se baza pe propriul instinct, talent, experienta.
7. modalitatea de tratare a agentului. Membrul organizatiei islamice insarcinat cu pregatirea agentului recrutat trebuie sa detina aptitudinile si calificarile unui spion perfect, unui psiholog, unui interogator.

Exista doua perspective in tratarea agentului:
a. mentinerea unei puternice relatii personale cu agentul recrutat. Aceasta tehnica asigura agentului motivarea de a-si multumi amicul (adica pe cel care l-a recrutat) prin oferirea de informatii. Totusi, aceasta tehnica are dezavantaje: barierele dintre agent si cei care l-au recrutat dispar, iar agentul poate formula o serie de cereri suplimentare care nu se regasesc in intelegerea anterioara.
b. persoana insarcinata cu pregatirea si monitorizarea agentului recrutat il trateaza pe acesta dur si ii forteaza limitele (uneori chiar amenintandu-l), pentru a-l determina astfel sa obtina cat mai multe informatii si pentru a-l mentine mereu activ.
8. renuntarea la serviciile agentului. Aceasta ar trebui sa se produca in una din urmatoarele situatii:
a. misiunea pentru care agentul a fost recrutat se incheie;
b. incapacitatea de munca datorita imbolnavirii agentului sau schimbarii situatiei de la locul de munca;
c. erori repetate ale agentului in privinta masurilor de securitate;
d. agentul solicita retragerea din misiune.

Sfaturi importante in munca cu agenti recrutati
Contactul cu agentul trebuie sa aiba loc intr-o locatie stabilita in care nu exista riscul reperarii de catre autoritati, fapt care ar duce la arestarea agentului. Monitorizarea permanenta a situatiei financiare a agentului, pentru a verifica daca exista o crestere brusca inexplicabila a capitalului acestuia. O parte a sumei de bani cu care este remunerat pentru activitatea in folosul organizatiei ar trebui data in mana, iar cealalta parte depozitata in contul sau bancar. Modalitatea de recrutare a agentului trebuie sa se produca natural: de pilda, intelegerea cu un intermediar de a invita la cina in oras subiectul vizat pentru recrutare. In timp ce intermediarul vorbeste cu acesta, membrul organizatiei isi face aparitia „intamplator“ la acelasi local, intermediarul face prezentarile si il invita sa ia loc la masa. In momentul recrutarii agentului trebuie sa existe siguranta ca nu este un agent sub acoperire al vreunui serviciu secret. Pentru a pastra legatura cu agentul, trebuie sa se stabileasca modalitatile de comunicare si locatiile de intalnire. Este necesara comunicarea permanenta cu agentul.

VEZI SI: ISIS: „Vom ajunge în casele voastre, în vacanţe şi la petreceri, omorându-vă şi arzându-vă”