Ce s-a descoperit în localitatea din România unde aproape TOTI TIGANII SUNT ASISTATI SOCIAL

Localitatea din România unde aproape toți cei 3.000 de tigani primesc bani publici.

În Dobromir, la 80 de km de Constanța, din cei 3.007 locuitori 975 sunt adulți care nu au loc de muncă sau alte venituri și primesc asistență socială de la stat. Aici locuiesc 1.634 de copii care primesc alocație și mai există 100 de pensionari. În cazul copiilor și al pensionarilor, ei nu sunt asistați social, ci doar primesc bani publici. Celelalte câteva sute de oameni până la 3.000 sunt plecați din comună, în străinătate sau în țară. Rezultă că din totalul locuitorilor, foarte puțini au un loc de muncă plătit oficial.

Din Constanța, mergi vreo 80 de kilometri prin măruntaiele județului, pe „șoseaua bună”, un drum județean care șerpuiește prin pădurile de foioase, în zona fostelor sate otomane. Nici un indicator nu-ți arată încotro s-o apuci, așa că trebuie să știi când să cobori de pe șosea și să faci la stânga, pe un drum spre nicăieri, unde și pădurile, și umbrele lor se termină brusc. La fel și România.

Suntem pe buza graniței cu Bulgaria, în localitatea Dobromir. Satele ei, Lespezi, Văleni, Pădureni, Cetatea și Dobromiru din Deal, sunt aici și-acolo, departe de piciorul omului și, și mai departe, de imaginația lui.

Dobromir nu e o comună pustie nici la amiază, nici pe înserat, nici dimineața. Nici când e cald, nici când e frig, nici dacă plouă sau ninge. Am fost de multe ori acolo și, de fiecare dată, un pâlc de femei în capoate flaușate și colorate strident mă întâmpină la prima cișmea. Își spală covoare, preșuri, haine și prosoape, dar asta doar dacă nu cumva e ora oilor să se adape.

Nimeni nu crește porci, dar cam toate gospodăriile au câte-o oaie plină de scaieți și câteva găini ciufulite. Puțin mai sus, „la intersecție”, sunt strânși mereu niște puști care se luptă cu pubertatea și cu propriile drame de care fac haz de necaz.

Bărbații vin în cete-cete și cu mersul lor vioi ocupă toată strada „din centru”, adică singura cu asfalt pe ea și asta doar pentru că e șoseaua județeană care face legătura cu celelalte sate. Târăsc după ei sau după gât furci, lopeți și cazmale, de parcă ar veni dintr-o răscoală din cărțile de istorie.

Aproape toți tiganii sunt rude între ei

E suficient să le zâmbești și să le dai binețe, să le mulțumești pentru primire și-atunci i-ai cucerit, sunt prietenii tăi. Simt lipsa oamenilor noi, sunt doar ei între ei și aproape toți înrudiți. Nu apuci să pregătești aparatul pentru o fotografie, căci te trezești înconjurat de ei.

Sunt curioși, pun multe întrebări, vorbesc haotic și încep să îți spună ce-i frământă: „Ați venit să faceți poze la geamie? Unde apărem? Ne dați și la televizor? De unde sunteți?”

Pare că s-au obișnuit să fie subiect de presă din când în când, la fel cum s-au obișnuit și că asta nu-i ajută niciodată, cu nimic. Jurnaliștii îi fotografiază, le scriu povestea și pleacă. Ei rămân acolo și se trezesc în fiecare zi doar pentru a doua zi. Atât.

Sunt 3.007 suflete în Dobromir și satele din jur. Dintre ei, 1.634 sunt copii, 100, bătrâni care primesc pensie, iar 975 sunt adulți care nu au loc de muncă sau alte venituri și primesc asistență socială de la stat. Ceilalți, 298, fie nu mai locuiesc de multă vreme aici, dar nici nu și-au schimbat adresa din buletin, fie sunt plecați în străinătate.

Vreo 200 dintre ei, chiar acum, spală mașini în Marea Britanie, împăturesc șaorme în Germania sau cară ciment în niște șantiere din Olanda și Italia. Cei mai mulți sunt plecați în Marea Britanie.

„Sunt toți rude, doamnă, și dacă a plecat primul, dus a fost. I-a luat pe toți după el, veri, frați, cumnați și au plecat toți la muncă. Aici unde să muncească?”, ne întreabă pe noi primarul comunei.

Alocații, pensii și ajutoare sociale la discretia tiganilor

Primarul lor a fost condamnat definitiv la 6 luni cu suspendare pentru că ar fi eliberat documente false în timp ce ar fi vândut de două ori același teren. Îl cheamă Iusein Visel și este unul de-al lor, turc cu state vechi în localitate. Se înțeleg, vorbesc aceeași limbă și conviețuiesc așa cum pot.

Oamenii îi știu de frică primarului și știu că dacă nu ies „la prestație” nu mai primesc pumnul de bani care îi revine fiecărui asistat social. 142 de lei dacă există o singură persoană în „familie”, 255 de lei pentru o familie cu două persoane, 357 de lei pentru trei persoane, 527 de lei pentru o familie cu 5 persoane și, maximumul, 710 lei, pentru o familie care numără de la 10 persoane în sus.

Practic, toți locuitorii din Dobromir trăiesc din banii statului, fie că primesc alocații, pensii sau ajutorul social. Sunt doar câțiva pe care îi numeri pe degetele de la o mână șchioapă, care au alte venituri.