Cei care ar trebui să ne apere

În România autoritatea este confundată cu despotismul și dictatura. Sărăcia și marasmul, în care ne scufundăm, sunt rezultatul lipsei de cultură, educație și bun simț a celor care ne conduc. Un incult nu-și poate masca incompetența decât prin samavolnicii și agresivitate.

Un lider îi unește pe cei în fruntea cărora a fost numit sau ales. Un impostor va dezbina și antagoniza subordonații. Se va simți permanent incomod în prezența celor cărora nu le poate contesta sau egala profesionalismul și integritatea. De teamă să nu-i fie descoperite limitele se va transforma într-un satrap care va conduce prin amenințări și șantaj. Un impotent profesional care nu înțelege că unitatea grupului nu poate fi substituită de tirania și opresiunile șefilor.

În ultimul an, mai multe anchete de presă au scos la iveală atitudini și comportamente incompatibile cu statutul cadrelor militare. Abuzuri ale șefilor unor instituții din Sistemul Național de Apărare/ SNAp îndreptate împotriva propriilor angajați. Cei care ar trebui să ne apere nu reușesc să-și respecte măcar subordonații.

România culege recolta unor decenii în care cultura s-a confundat cu manelismul, iar educația a promovat analfabetismul.

Avem o Justiție în care, de la magistrați la angajații din penitenciare, probitatea profesională este înlocuită de interesele grupurilor mafiote care controlează sistemul. Avem o Poliție în care șefii au atitudini și manifestări securisto-mafiote sau se subordonează umilitor interlopilor și afaceriștilor locali. Avem o Armată în care generalii își hărțuiesc subordonații doar pentru că îi provoacă profesional, le contestă deciziile iraționale sau le refuză avansurile mizerabile.

„Nu mă voi opri până nu te voi distruge” sau „am să iau și cămașa de pe tine” sunt amenințări frecvente din partea unor primitivi impuși în funcții de decizie de un sistem corupt și putred.

„Băi, ti-a trecut un glonț pe lângă ureche”

„Menționez faptul că mă tem pentru cariera mea deoarece domnul judecător Nicolescu Alin Sorin pare să fie atât de influent încât să poată controla conducerea DGA … influența dumnealui pare să fie atât de mare, există posibilitatea ca acesta să aibă influență și la nivelul DGPI, acesta putând să facă presiuni ca să îmi fie retras accesul la informații clasificate.”

Așa își încheie mesajul Ciorîia Giorgian, subinspector de poliție în cadrul Direcției Generale Anticorupție din MAI. Interesantă concluzia din final. Un vizionar, nu altceva!

O altă situație în care instituții care ar trebui să ne apere ajung subiect de scandal. Cazul este suficient mediatizat (aici), nu-l vom relua. Până la finalizarea anchetei e greu de emis judecăți de valoare. Doar păreri personale.

De altfel, subinspectorul Ciorîia nu este cel mai bun exemplu de bullying instituțional. Este suficient să citiți fragmentul prezentat.

Atitudinea arogantă și sfidătoare, poate chiar obraznică, a unor tineri nu poate fi ignorată. Prea fragezi pentru erudiție profesională sau înțelepciune au un nivel de impertinență și insolență care irită. Societatea trebuie să se resemneze, ei sunt rezultatul democrației mioritice. Un amestec de superficialitate și subcultură.

Cel puțin aparent, un tânăr s-ar fi simțit amenințat de reacțiile unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție și ale șefului DGA din MAI. Cei doi ar fi trebuit să se simtă confortabil cu atitudinea polițistului din imagine.

Un incident banal a oferit prilejul unui tânăr abil să obțină notorietate. Godină are competiție.

Din punct de vedere al abuzurilor care se întâmplă în Armată și Poliție „cazul Ciorîia” este mediatizat gratuit. Mai mult, subminează eforturile celor care se opun abuzurilor din sistem. O anchetă onestă ar putea oferi surprize celor care-l felicită pe Ciorîia astăzi.

Godină, un justițiar în concediu… paternal

Este incomparabilă situația ofițerilor de poliție Ciorîia și Filimon. Reportajul Recorder, privind divulgarea de informații din bazele de date de către angajați ai Poliției, aduce în atenție abateri greu de ignorat.

MAI tergiversează ancheta internă. O lipsă de reacție care l-a încurajat pe agentul Godină să ia atitudine.

Ignorând sau distorsionând deliberat probele, influencerul s-a lansat într-o tiradă virulentă, afirmând că deține dovezi în legătură cu faptele prezentate eronat de jurnaliștii de la Recorder. Acuzații demontate imediat.

O demonstrație a onestității și intereselor polițistului Godină. Un oportunist care exploatează naivitatea unora pentru beneficii personale.

„Cazul Ciorîia” este, cel mai probabil, vulgar. Doar din informațiile puse la dispoziție de „victimă” este evident că nici culpa acesteia nu poate fi ignorată.

Alții sunt cu adevărat victimele abuzurilor.

În urmă cu câteva săptămâni, DNA Cluj i-a trimis în judecată pe directorul Penitenciarului Baia Mare, pe psihologul instituției și 4 agenți de Poliție. O altă investigație Recorder care a adus în atenție abuzuri greu de imaginat.

Teama și omerta fac posibile multe astfel de situații dramatice.

Pe 19 mai 2022, o angajată a Penitenciarului Baia Mare ieșea din biroul directorului. În stare de șoc și cu urme roșii pe gât. Trei luni mai târziu, ministrul justiției (Cătălin Predoiu) îl revoca din funcția de director al Penitenciarului pe Horia CHIȘ. Acesta era acuzat de săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă în formă continuată, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual în formă continuată și șantaj.

Un caz artificial și toxic

Cătălin Predoiu este astăzi ministru de interne. Așteptăm să demonstreze aceeași celeritate și în ce-i privește pe Filimon și Ciorîia sau Godină. Limbajul din spațiul public trebuie să țină cont de ierarhia militară, iar Godină nu este chiar instanță morală.

Ceea ce exploatează subinspectorul Ciorîia și cei care-i susțin demersul este tocmai lipsa de credibilitate a celor acuzați.

Alin Sorin Nicolescu a făcut parte din completul care i-a achitat pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Motivare a fost cel puțin absurdă. Judecătorii nu au contesta crima, dar au găsit circumstanțe în vremurile tulburi pe care le traversa România.

Coincidență, același judecător a dispus achitarea inculpaților într-un dosar privind deturnarea unor fonduri operative ale Departamentului de informații și protecție internă/ DIPI, serviciul secret al MAI.

Chestorul de poliție Liviu Vasilescu a demisionat de la conducerea Poliției Române în septembrie 2020. Demisia venea în contextul scandalului generat de întâlnirea sa cu membri ai clanului Duduianu, în noaptea de 8 spre 9 august 2020, înainte de înmormântarea fostului lider al grupării. Câteva luni mai târziu, cel bănuit de legături oneroase cu interlopii era numit la conducerea DGA. Să ne apere pe noi sau pe interlopi?

Câtă credibilitate pot avea cele două personaje?

Politicienii promovează în funcții indivizi mediocri, compromiși și vulnerabili. Obedienți ușor de controlat, dar care afectează enorm încrederea în instituții.

Un subiect, ca cel pe care încearcă să-l impună Ciorîia în spațiul public, este artificial și toxic. Pe de o parte, exploatează vulnerabilitățile unor indivizi ca Nicolaescu și Vasilescu. Pe de altă parte aruncă în derizoriu anchetele și investigațiile care aduc în atenție cazurile grave.

Revenim. Cu exemple de hărțuire, abuzuri și bullying instituțional din Armată.

sursa – politica apocalipsei