Cei patru cavaleri ai apocalipsei lovesc Romania

Cine-a urmarit cu atentie desfasurarea ultimelor manifestatii, dupa unii, antiguvernamentale, dupa altii, anti-orice, a ramas cu impresia ca apocalipsa a lovit Romania.

Iar aceasta impresie a fost amplificata de mass-media. De vreo cateva luni bune, abia deschizi televizorul si apocalipsa te loveste: cica urmeaza o iarna cumplita, cum n-a fost de mai bine de un secol si jumatate…

Culorile dezastrului: Alb, Rosu, Negru si Galben

Vreme ca vremea, dar Guvernul Ponta loveste si mai abitir: sanatatea e in colaps, iar bolile ucid populatia (Cavalerul Alb) concomitent cu cresterea impozitelor si a taxelor, cu scumpirea alimentelor si cu acciza de 7 eurocenti. In consecinta, anul 2014 ne-ar putea aduce o noua Revolutie.

Nu ne va ocoli nici razboiul (Cavalerul Rosu) care se apropie via Transnistria, de nu cumva ne iau ungurii Ardealul, rusii, Moldova cu tot cu Iasi, bulgarii, Dobrogea, sarbii, Banatul, iar strainii ne cumpara pamanturile, ne exploateaza aurul, padurile si gazele de sist, ca intr-o colonie a nimanui. Asa ca foametea (Cavalerul Negru) ne va bate indata la usa caci statul nu mai are bani de salarii, pensii si ajutoare sociale. In plus, moartea (Cavalerul Galben) va incepe sa ne dea tarcoale tot mai des.

Macar Grigore Alexandrescu o spunea cu oarece farmec: „O! Cum vremea cu moartea cosesc fara-ncetare!” De aceea, nu ne ramane decat sa ne punem si noi aceeasi intrebare, dupa 178 ani de la aparitia „Meditatiei” sale: „Cine-ar mai vrea, Stapane, aicea sa traiasca/Cand lumea e de chinuri nedesertat izvor?”

Dar unde sunt gerurile de altadata?

Daca esti mai slab de inger, ori cazi in depresie, ori iti iei picioarele la spinare si fugi incotro vezi cu ochii. Dar daca deschizi ochii, vezi cu totul altceva: nici vorba de geruri crunte si zapezi ca la Polul Nord, ci de 14-15 grade, iar mustele dau sa-ti intre in casa. Surpriza surprizelor: trandafirul meu chinezesc din fata geamului, dupa atatea nopti cu bruma, a inflorit tocmai acum inainte de Craciun.

Din pacate, in timp ce in alte tari meteorologii isi pierd slujba cand fac estimari aiuritoare, ai nostri o tin intr-o veselie la televizor, de data asta cu vesti care mai de care mai roz. Cine sa-i mai creada? Ne intoarcem la stramosescul Gromovnic?

Foamea, boala si… Chevron

Nici amenintarea cu scumpirea alimentelor nu tine: toamna a fost destul de bogata, fructele sunt mai ieftine decat in anii anteriori, porcii taiati, mai multi ca oricand, cel putin daca ne luam dupa emisiunile de la televizor. Iar serviciile nationale de statistica nu au date din care sa rezulte iminenta foametei si a saracirii bruste.

Cu sanatatea, da, sunt necazuri. Nu beneficiem de tot ce ar fi necesar, dar lista medicamentelor si a serviciilor compensate nu a fost nici strangulata, nici macar diminuata. E nevoie, e adevarat, de bani multi pentru dotarea spitalelor, dar, oricat de critic ai fi, nu poti sa nu recunosti ca spitalele de stat arata altfel ca acum 20 de ani.

Fireste, guvernantii nu au rezolvat corespunzator cazul Rosia Montana sau contractele cu firma Chevron, ca atare protestele populatiei sunt de inteles. Numai ca Parlamentul le poate lua din nou in discutie, nimic nefiind batut in cuie pentru vecie. Iar data viitoare ar putea sa fie mai atenti cu totii.

Unde dai si unde crapa

Am incercat in randurile de mai sus sa dau de urma calaretilor inspaimantatoarei apocalipse, dar mai mult de ingrijorare pentru ziua de maine altceva n-am aflat. Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa inchidem ochii la greselile diriguitorilor, de la presedinte, la premier si pana la ultimul primar.

Am inteles insa altceva: ca respectivii cavaleri apocaliptici si colegii lor din mass-media au misiunea sa ne sporeasca stresul mediatic. Asa se intelege la noi lupta cu puterea politica.

Ceea ce se stie mai putin e ca stresul mediatic duce la „scaderea standardului de viata, a increderii electoratului in liderii politici si la aparitia efectului de adormire a vigilentei cetatenesti” (TVSURVEYS.COM, Univ. Tennessee; vezi si Julie K. Norem, The Positive Power of Negative Thinking, 2002).

Or acesta e unul din motivele pentru care Opozitia nu are sprijinul pe care si l-ar dori la demonstratiile publice, iar partidele componente ale acesteia nu reusesc sa treaca de 20 de procente. Nu cumva ar trebui schimbata strategia, inclusiv aceea de comunicare?

Sursa: Ziare.com