Cele mai ciudate cazuri castigate de romani la CEDO

Romanii care apeleaza la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) aleg aceasta institutie ca urmare a faptului ca justitia romaneasca nu le rezolva problemele.

Cum instanta din Strasbourg a solutionat multe cazuri ale romanilor, acestia au ajuns sa reclame tara la CEDO chiar si pentru situatii care, in mod obisnuit, trebuiau sa fie solutionate in Romania.

Puteti vadea mai jos cateva astfel de cazuri in care o serie de romani, carora nu li s-a facut dreptate din Romania, au apelat la CEDO si au castigat, potrivit Romania Libera.

Despagubire pentru concediul paternal

Gabriel Hulea din Bacau lucra ca electrician. In 2001 i s-a nascut al doilea copil iar sotia lui a decis sa se intoarca la serviciu mai devreme pentru a-si pastra postul. Barbatul a cerut Ministerului Apararii Nationale sa-i aprobe concediul paternal, insa a fost refuzat si i s-a spus ca acest tip de concediu poate fi dat doar femeilor.

Gabriel Hulea a pierdut procesul in tara si a apelat la CEDO. Prrcesul la CEDO a durat sapte ani, pana in 2012, insa bacauanul a fost despagubit cu 8.000 de euro pentru prejudiciul pe care statul roman i l-a produs.

Despagubire pentru o inventie furata

Ilie Abramiuc, un inginer chimist din Suceava, a reclamat faptul ca, in perioada 1984-1991, o inventie a sa a fost folosita in productia industriala a intreprinderii de stat unde a lucrat, fara sa primeasca bani pentru drepturi de autor.

Judecatoria Iasi a decis in acest caz acordarea unor despagubiri de 150.000 de dolari, insa suceveanul nu a primit nimic, ba chiar a aflat ca datoreaza 7.000 de dolari intreprinderii, reprezentand cheltuieli de judecata. Dupa o serie de alte procese, Ilie Abramiuc s-a adresat judecatorilor europeni.

CEDO a decis ca suceveanul sa primeasca despagubiri morale de 7.000 de euro.

CEDO a decis despagubirea un primar ungur

Almos Albert, fost primar UDMR la Sfantul Gheorghe pana in 2008 si senator in Parlamentul Romaniei pana in 2012 a decis, in 2002, sa dea jos drapelul romanesc de pe cladirea Primariei din Sfantu Gheorghe. Fostul primar a invocat o hotarare de guvern care prevedea ca steagul poate fi pus si la intrarea in imobil.

Almos Albert a decis apoi ca numele orasului sa fie trecut si in maghiara pe documentele oficiale ale municipalitatii. In urma acestor actiuni, primarul a primit o amenda de 10.000 de lei de la Prefectura Covasna, insa a contestat-o.

Dupa sase ani, CEDO a decis ca fostului primar si senator i s-au incalcat drepturile, despagubirea in acest caz fiind de 2.755 de euro, la care s-au adaugat 2.000 de euro pentru cheltuielile de judecata.

Un irakian despagubit de statul roman

In 2003, irakianul Hamdoon Ahmed s-a plans magistratilor de faptul ca autoritatile de la Bucuresti au decis sa-l expulzeze din Romania. Acesta a fost reclamat drept persoana indezirabila pentru o perioada de 10 ani, fiind indicii ca ar fi comis fapte de natura sa puna in pericol siguranta statului.

Decizia a fost pusa in aplicare imediat, iar irakianul a fost cazat intr-un centru de tranzit pentru migranti. Dupa ce acesta a depus o plangere la CEDO, instanta europeana a decis ca statul roman i-a violat drepturile si a impus plata unor despagubiri de 8.000 de euro.

Despagubiri pentru ca penitenciarul nu i-a dat mancare vegetariana

Un detinut de la Penitenciarul Rahova, inchis pentru crima, va fi despagubit cu 3.000 de euro de statul roman pentru ca in inchisoare nu s-a asigurat mancare vegetariana.

Ghennadii Vartic, cetatean moldovean care ispaseste in prezent o pedeapsa de 25 de ani, a mentionat ca este budist, iar religia nu ii permite sa manance carne. Conducerea inchisorii nu i-a oferit mancare vegetariana, asa ca detinutul a facut plagere la CEDO.

In acest caz, CEDO a decis ca statul roman sa plateasca detinutului pagube morale de de 3.000 de euro, plus 200 de euro despagubire pentru cheltuielile de judecata.

Sursa: Ziare.com