Cele şapte lucruri care i s-au întâmplat lui Liviu Dragnea după ce a păşit în Penitenciarul Rahova

Liviu Dragnea va sta 21 de zile în carantină la Penitenciarul Rahova unde va fi evalut şi i se vor face mai multe analize şi examene medicale, fiind ţinut sub pază şi supraveghere.

Președintele PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, a ajuns luni după-amiază, la Penitenciarul Rahova, unde va trece prin perioada de carantină de 21 de zile.

Toate reglementările privind condiţiile de detenţie sunt prevăzute în Legea 254/2013, care poate fi consultată şi pe site-ul ANP.

Potrivit art. 43, primirea în penitenciar a persoanelor condamnate „se face oricând, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după stabilirea identității acestora”.

„Persoanele condamnate se depun în penitenciarul cel mai apropiat de locul în care acestea au fost arestate sau deținute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separației pe sexe și pe vârste, respectiv majori sau minori.

(2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, în condițiile și cu documentele prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi, constituite într-un dosar.

(3) Primirea persoanelor condamnate se face în spații special amenajate, femeile fiind separate de bărbați.

(4) Îndată după primirea în penitenciar, persoana condamnată are dreptul de a încunoștința personal sau de a solicita administrației să încunoștințeze un membru al familiei sau o altă persoană desemnată de aceasta, despre penitenciarul în care se află.

(5) Administrația penitenciarului are obligația de a aduce la cunoștința persoanei condamnate dispozițiile alin. (4), precum și de a consemna într-un proces-verbal modul în care s-a realizat încunoștințarea.

(6) Dacă persoana condamnată nu este cetățean român, aceasta are și dreptul de a încunoștința sau de a solicita încunoștințarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al cărui cetățean este sau, după caz, a unei organizații internaționale umanitare, dacă nu dorește să beneficieze de asistența autorităților din țara sa de origine ori a reprezentanței organizației internaționale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecția unei astfel de organizații.

Potrivit Legii 254, odată ajunşi în penitenciar, condamnaţii sunt supuşi mai multor măsuri. Acestea sunt:

a) efectuarea percheziției corporale amănunțite;

b) întocmirea unui inventar al bunurilor personale;

c) efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al penitenciarului, al cărui rezultat este consemnat în fișa medicală;

d) prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise și stocate pe suport hârtie în dosarul individual al persoanei condamnate și în format electronic în baza de date națională de comparare a amprentelor;

e) fotografierea, în vederea operaționalizării documentelor de evidență;

f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligațiile și interdicțiile persoanelor condamnate, precum și cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri și sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate;

g) intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.

Potrivit art. 44 al Legii 254, după primirea în penitenciar, persoanele condamnate se repartizează în secția de carantină și observare, pentru o perioadă de 21 de zile.

Ele sunt cazate separat pe camere, în funcție de sex și vârstă, precum și de alte cerințe legale, de ordine interioară sau de siguranță.

În perioada de carantină și observare se desfășoară activități de evaluare și intervenție inițială, se efectuează examene medicale și se dispun măsuri de informare și documentare, sub pază și supraveghere, în condițiile legale.