Chiar si cuvantul JEG devine un compliment

Da, este un compliment, pentru că cei 85 de senatori, care au votat pentru modificarea legii minelor (85/2003) nu merita nici măcar atât. Ei a modificat, pe şest, aşa cum se poartă la noi, legea minelor. Lucrările operatorilor minieri privaţi au fost declarate de utilitate publică şi li se va permite să exproprieze cetăţeni români de bunuri imobile legal dobândite. Dacă această lege va parcurge cu succes toate etapele şi va fi adoptată, va permite unor companii ce prospectează sau extrag resurse minerale să obţină în timp record orice teren vizat.

Legea face referire la resurse precum: aur, argint, cărbune, roci de construcţie, nisipuri, roci ornamentale, dar şi gaze inclusiv de şist.

Cu alte cuvinte, senatorii noştri (de fapt nu ai noştri, ci ai companiilor, care îi plătesc) au votat o lege, care permite unor companii să se servească după bunul plac din proprietăţile românilor. Oamenii vor rămâne fără teren în regim de urgenţă, dacă o companie se decide că vrea să prospecteze în zonă.

Cu alte cuvinte, dacă o companie decide că merită să sape în ograda oricărui român, acel român a rămas fără ogradă. FĂRĂ DREPT DE APEL!

De ce graba aceasta? Pentru că „aleşii” noştri sunt de părere că nişte concepte „expirate” precum dreptul la proprietate privată, stau în calea progresului. Iar progresul, după minţile acestea lente, îmbuibate de prea plinul dat lor de poporul român, este reprezentat doar de exploatarea fără discernământ a oricăror resurse.

Sunt convins ca ţăranii nu s-ar împotrivi atât de disperat montării unor sisteme eoliene de generare a energiei. Sunt convins că nu s-ar apăra cu atâta îndârjire faţă de instalarea de panouri solare. Dar aceşti ţărani, care simt zilnic pământul între degete, au o înţelepciune, pe care politicienii, izolaţi în sălile lor de marmură şi în limuzine, nu au avut-o niciodată. Aceşti oameni simpli, de care le place politicienilor ”intelectuali” să râdă, ştiu că avem doar un singur pământ, o singură apă, iar odată ce am otrăvit-o, ne-am otrăvit viitorul, ne-am otrăvit copiii şi copiii copiilor noştri.

Este acesta un nou exemplu că parlamentul, guvernul, preşedinţia sunt slugile companiilor şi că poporul, alegătorii, oile, care au mers la urne să îi voteze, nu contează? Eu zic că da!

Evenimentele, ce tocmai se desfăşoară la Pungeşti au deschis un nou capitol hâd al istoriei noastre moderne. Statul român, prin reprezentanţii săi slugarnici, îşi calcă în picioare, la propriu, proprii cetăţeni.

Minţile stătute de la Bucureşti au senzaţia că prin forţă vor rezolva problema, prim-jegosul ţării incitând de atâta timp forţele de ordine să ia măsuri violente.

Din fizică se ştie legătura indisolubilă între reacţie şi contra-reacţie. Atunci când un obiect este împins, el va reveni cu o forţă identică.

Iată cum, intervenţia în forţă a jandarmeriei va duce la o ascuţire a conflictului şi la potenţialul apariţiei „eco-terorismului”. Iată cum legile date de bogaţi pentru bogaţi vor duce la apariţie fenomenului Robin Hood.

Ideea că, prin călcarea în picioare a ţăranilor, a doua zi după ce toate aceste jeguri politice au defilat cu tricolorul în mână, va duce la o stingere a conflictului, este greşită!

Eu voi pleca în curând spre Pungeşti! La fel ca şi mine sunt alte sute! Să vedem ce vrea domnul Chevron-Ponta. Gaze de şist, sau sânge de român, pe câmpurile din Vaslui? De Remus Radoiu – Agonia Natiunii