Cine conduce de fapt armata americană?

Cine conduce de fapt armata americană? Nu Joe Biden, nici Kamala Harris, nici primii doi oficiali de la Pentagon, scrie dossier.today, într-un articol pe care îl redăm mai jos:

Joi, un atac american cu drone la Bagdad, foarte mediatizat, a eliminat un lider militant de rang înalt susținut de Teheran.

Atacul a fost urmat de o dezbatere despre cât de înțelept este a avea trupe americane desfășurate în Irak și despre aspectele pozitive și negative ale efectuării acestui atac, după câteva săptămâni de atacuri, rămase fără răspuns reciproc, împotriva forțelor americane staționate în Irak.

Ceea ce nu știm încă este cine a decis acest atac. Cu siguranță, Statele Unite au cea mai puternică forță de luptă din lume. Despre aceasta se știe destul de bine. Însă, de la învestirea președintelui Joe Biden, publicul a rămas complet în întuneric cu privire la cine sau ce grup de indivizi se află la vârful lanțului de comandă.

Nu lanțul de comandă structurat prezentat în mass-media corporativă. Ci adevăratul lanț de comandă.

Joe Biden, președintele nominal al SUA, se degradează pe zi ce trece, atât din punct de vedere cognitiv, cât și fizic, astfel că, fără îndoială, nu se află la conducere. Sigur, el aprobă formal operațiunile militare, dar abia ține stiloul.

Tocmai am aflat că secretarul Apărării, Lloyd Austin (FOTO), a petrecut ultimele două săptămâni în spital, în urma unei „proceduri [chirurgicale] elective” necunoscute, care aparent a mers îngrozitor de prost. Austin, manifestând destul de multă impertinență, a refuzat să dezvăluie detaliile acestei proceduri, în ciuda faptului că a obligat toate serviciile armate să primească injecțiile experimentale ARNm. Secretarul Apărării rămâne la spitalul Walter Reed în momentul scrierii acestui articol.

Urmează Kathleen Hicks, secretarul adjunct al Apărării (un birocrat guvernamental vechi și un agent democrat), care este direct sub conducerea lui Austin. Se pare că habar nu avea că secretarul Apărării era în spital. Ea era în Puerto Rico în timp ce Austin era supus procedurii sale elective. Presa corporativă a susținut că Hicks, odată ce a aflat, a început să conducă Departamentul Apărării din stațiunea unde se afla la plajă.

Având în vedere că Hicks este doar o „purtătoare de stilou” și nu un factor de decizie, o putem exclude și pe ea.

Acum, iată unde poate merge lanțul de comandă în câteva direcții. Cel mai probabil, următorul om este generalul Charles Q. Brown, succesorul lui Mark Milley ca noul președinte al șefilor de Stat-Major.

În diferitele sale roluri, generalul Brown și-a luat angajamentul să „angajeze după principiul diversității” și să avanseze agenda DEI (diversitate, echitate și incluziune) în armata SUA, în detrimentul misiunii efective a armatei SUA. Deși a urcat în grade ca general de patru stele și vechi pilot de luptă al Forțelor Aeriene, Brown are toate caracteristicile unui desemnat politic fără autonomie reală. Este foarte puțin probabil ca acest promotor woke și al politicii identitare să fie cel care se află la comandă.

În mod clar, nu doar ierarhia politică a administrației Biden rămâne un mister. Publicul nu are nicio idee cu privire la cine ia, de fapt, deciziile.

Există o mulțime de rapoarte și zvonuri care circulă în lumea DC potrivit cărora unele elemente ale consiliului pentru politică internă al Casei Albe și ale consiliului pentru securitate națională, împreună cu forțe externe selecte, au o influență majoră asupra deciziilor administrației Biden. Însă armata americană nu are o structură de comandă vizibilă, reală. Iar acest lucru nu avantajează aproape pe nimeni.