Cine doreste sa ascunda cauzele de coruptie de ochii opiniei publice? Operatiunea „SECRETIZATI DOSARELE PENALE”

CSM va decide in urmatoarea perioada daca secretizeaza sau nu dosarele penale. Judecatorii si procurorii Consiliului Superior al Magistraturii au inceput sa modifice ghidul de colaborare cu mass-media, dar nu se consulta insa cu niciun reprezentat al presei. In schimb, CSM, a colectat opiniile instantelor si parchetelor din tara.O parte dintre procurori si judecatori sunt de parere ca accesul presei la dosarele penale trebuie limitat, iar in anumite cazuri chiar interzis. Sunt insa si magistrati care sunt insa de parere ca trebuie sa existe un grad de transparenta, chiar daca nu in totalitate. Aproape toti magistratii sunt de parere ca este nevoie de o reglementare a modului in care presa are acces la dosare.

CSM a publicat propunerile pentru modificarea ghidulu care reglementeaza relatia dintre jurnalisti si instante. Potrivit documentelor publicate de CSM, o parte dintre judecatori cred ca media nu mai trebuie sa aiba acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventiva. Cea mai categorica opinie a fost exprimata de Curtea de Apel Cluj care sustine secretizarea dosarelor penale.

Pe site-ul instituriei, CSM a publicat propunerile facute de judecatori si de procurori privind relatia cu presa. Propunerile respective vizeaza modificarea ghidului privind relatia dintre sistemul judiciar si media. In principal CSM-ul trebuie sa decida cand si ce documente din dosarele penale ar trebuie sa fie publice.

Din propunerile contabilizate se despind doua curente de opinie. Astfel, o parte dintre judecatori si procurori sunt de acord ca presa sa poata intra in posesia informatiile din dosarele penale, cu mentiunea ca informatiile si documentele care ajung in presa sa fie mult mai atent gestionate. Celalalt curent de opinie, reprezentat in special de Curtea de Apel Cluj, sustine ca accesul jurnalinistlor la documentele si informatiile unui dosar penal trebuie limitat drastic.

Aspectul cel mai disputat referitor la relatia dintre jurnalisti si instante ori parchete este legate de accesul la documente precum rechizitoriile dosarelor, adica documentul care rezuma probatoriul dosarului si in care procurorii isi explica acuzarea. Pe actualul ghid care a fost constant modificat, parchetele au eliberat copii sau extrase ale rechizitoriilor. In acceasi situatie se afla si documente precum referatele procurorilor cu propunerile de arestare preventiva. Un astfel de referat contine acuzatiile procurorilor in faza incipienta a dosarului si motivul pentru care anchetatorii cred ca suspectul trebuie sa fie arestat.

Cele mai multe instante agreeaza urmatoarea varianta: „La cerere, jurnalistilor le pot fi eliberate extrase sau fotocopii ale rechizitoriului, solutiilor de netrimitere in judecata sau de renuntare la urmarirea penala, ale acordurilor de recunoastere a vinovatatiei sau ale actelor prin care au fost luate urmatoarele masuri procesuale: inceperea urmaririi penale, continuarea urmaririi penale fata de suspect, punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive care intra in competenta procurorului, luarea masurii retinerii si sesizarea instantei competente in vederea luarii masurii arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, dupa asigurarea protectie datelor cu caracter personal si eliminarea pasajelor referitoare la continutul unor probe, daca din prezentarea sau analizarea acestora rezulta informatii prin a caror divulgarea incalca dreptul la respectarea vietii private sau se pericliteaza desfasurarea procesului penal”.

Textul formultat in acesti termeni este similar cu prevederea din ghidul vechi. In baza prevederii, parchetele sau instalele au furnizat mass-mediei documentele din dosarele penale. Singura diferenta fata de vechea reglementare fiind aceea ca au fost introduse noi acte procedurale rezultate din prevederile Noului Cod Penal si cel de Procedura Penala.

Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a avut însă o altă variantă. În opinia Parchetului General, soluţiile de clasare nu ar mai trebui să fie publice. Asta înseamnă că soluţiile de Neîncepere a Urmăririi Penale să fie secretizate. Reamintim că Parchetul General a dispus Neînceperea Urmăririi Penale privind plagiatul comis de premierul Victor Ponta. În plus, Parchetul General a mai propus şi ca documentele dosarelor penale scrise de procurori să nu mai fie transmise către presă de parchete, ci de către instanţe. În acest caz mai intervine un alt element: procedura de cameră preliminară care, potrivit noului cod, este nepublică, astfel că perioada în care un jurnalist afla sau primeşte acces la un dosar, ar putea fi foarte lungă.

Partchetul General condus de Tiberiu Nitu are insa o alta varianta. In opinia sa, solutiile de clasare nu ar mai trebuie sa fie facute publice. Asta inseamna ca solutiile de Neinceperea a Urmaririi Penale sa fie secretizate. Reamintim ca Parchetul General a dispus Neinceperea Urmaririi Penale privind plagiatul comis de premierul Victor Ponta. In plus, Parchetul General a mai propus si ca documentele dosarelor penale scrise de procurori sa nu mai fie transmise catre mass-media de parchete, ci de catre instante. In acest caz mai intervine un alt element: procedura de camera preliminara care, potrivit noului cod, este nepublica, astfel ca perioada in care un ziarist afla sau primeste acces la un dosar, va fi foarte lunga.

In schimb, C.A. Cluj a transmis CSM ca presa nu trebuie sa aiba acces la dosare si sustine secretizarea totala a cauzelor penale. „S-a apreciat ca acest articol va trebui inlaturat complet avand in vedere caracterul nepublic al urmaririi penale cat si faptul ca procedurile in fata judecatorului de drepturi si libertati si a celui de camera preliminara se desfasoara in camera de consiliu, in conditii nepublice. Se transmite doar un comunicat de presa in cazurile in care exista un interes public deosebit. Aceasta solutie se impune si in cazul incheierii cu inculpatul a unui acord de recunoastere a vionvatiei, pentu ca, se apreciaza, ca si in aceasta situatie, inculpatul trebuie protejat fata de interesul mass-media”, a transmis Curtea de Apel Cluj.

O parte a instantelor din Romania au fost de acord ca in cazul judecarii cererilor de arestare preventiva nici un document sa nu fie eliberat mediei. In schimb, au fost si instante care au explicat ca documente precum referatul cu propunerea de arestare preventiva pot fi eliberate jurnalinistilor. In unanimitate, judecatorii si procurorii au admis ca in procedura de camera preliminara defineste procedurile initiale ale dosarului dupa ce o cauza este trimisa in judecata de procurori.

Asta insemnand ca, in acesta faza, judecatorii decid daca actul de acuzare este corect conceput si decid daca incep judecata pe fond. Fara prea multe explicatii, in Noul Cod de Procedura Penala, camera preliminara a fost declarata nepublica, adica desi toate dosarele penale sunt publice o buna bucata de timp, ele se vor judeca in secrete departe de ochii ziaristilor.

 

Cum erau publicata pana in acest moment rechizitoriile si stenogramele:

Pana in acum, in baza ghidului de colaborarea media – magistrati si in baza legii 544 / 2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentinte judecatoresti. Ziaristul formula o cerere la instanta sau parchet prin care solicita aceste documente. Dupa ce datele cu caracter personal precum CNP, adresa erau anonimizate, parchetul sau isntanta transmitea documentul. In cazul referatelor si a rechizitoriilor, aceastea erau transmise jurnalistilor dupa trimiterea in instanta a acestor documente. In acest moment, potrivit articolului din noul cod expus mai sus magistratii ar putea interpreta ca aceste documente nu mai pot fi publicate si ca daca ar face asta la randul lor ar putea fi cercetati penal si sanctionati.

 

Codul de Procedura Penala arata ca dosarele penale sunt publice

Articolul 277 din Codul Penal si prevederile legate de procedura de camera preliminara intra in contradictie cu prevederile din Codul de Procedura Penala care spun ca toate dosarele se judeca in sedinte publice si doar in cazul in care judecatorul in anumite conditii dispune altfel. „(1) Sendinta de judeacta este publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Sedinta desfasurata in camera de consiliu nu este publica”, prevede art 352 din Noul Cod de Procedura Penala. Astfel ca dupa ce un dosar trece de porocedura de camera preliminara, adica unde judecatorul analizeaza rechizitoriul, dupa ce judeca toate cererile avocatilor, faza auderilor de martori, a dezbaterilor pe fond sunt publice. Pana in acest punct insa toate dosarele vor fi secretizate si numai judecatorii vor stii de ce anume este acuzat un inculpat.

O alta problema o arata si articolul 277 din Codul Penal care spune ca „dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a se dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei” reprezinta o infractiune. Dupa procedura de camera preliminara rechizitoriul dosarului este citit in sedinta publica la care are acces si mass-media. Astfel ca in baza aceste prevederi judecatorii ar putea decide secretizarea dosarelor pentru a nu pune procurorii de sedinte in situatia de a comite o infractiune. Asta in conditiile in care un rechizitoriu contine referiri la inscrisurile oficiale si probele dosarului penal.

 

Ministerul Justitiei sustine secretizarea totala a dosarelor penale

Interpretarea Ministerului Justitiei condus de Robert Canciuc este acceasi, ca magistratii nu pot oferi presei nici un fel de informatii sau documente din cadrul cauzelor penale. Ministerul Justitiei spune ca publicarea acestor infromatii ar prejudicia principalul prezumtiei de nevinovatie.

„Prin aceasta reglementare se urmareste impiedicarea functionarilor sa prezinte public mijloace de proba (declaratii de martori, expertiza, inregistrari audio-video, procese verbale de redare a continutului unor convorbiri inregistrate etc.) dintr-un proces penal in curs de desfasurare in scopul de a nu transforma prezumtia de nevinovatie intr-o prezumtie provizorie de vionovatie pana la solutionarea cauzei. In plus, aprecierea unei probe, indiferent de continut, poate duce adesea la concluzii eronate atata timp cat nu este evaluata in raport de intregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitate, relevanta si forta probatorie – de exemplu o interceptare telefonica din continutul careia rezulta cu certitudine comiterea unei infractiuni poate i declarata nelegala daca pe parcursul procesului se dovedeste ca nu a fost autorizata sau ca este falsificata; o marutie care ulterior este dovedita ca fiind mincinoasa, va induce in mod inevitabil ideea de vinovatie, iar uneori nu mai poate fi schimbata nici macar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovatie constat de autoritatile judiciare”, se arata in interpretarea Ministerului Justitiei.

 

Constitutia Romaniei spune ca:

O astfel de interpretare este de natura de a limita dreptul la informare publica. Asta in conditiile in care Constitutia Romaniei ocroteste accesul liber la informatii de interes public. Art 31 al Constitutiei spune urmatoarele: 1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatiei de itneres public nu poate fi ingradit”. Acest principiu este perfect aplicabil in special in dosarele de coruptie. Aceste dosare sunt toate de interes public pentru ca privesc in mod direct interesul public. Dosarele de coruptie vizeaza fondurile publice, vizeaza politicieni alesi de cetateni, vizeaza functionari publici.

 

Primele efecte ale Noului Cod Penal pe cazurile Cosma si Radulescu

Un exemplu clar al efectului Noului Cod Penal ce limiteaza accesul la informatii publice este cazul Vlad Cosma. Directia Nationala Anticoruptie a cerut Parlamentului incuviintarea arestarii preventive. Daca pana acum presa avea acces la referatul trimis de parchet, acum acesta a fost secretizat. Daca pana acum deputatii din comisia Juridica a Camerei Deputatilor primeau cate o copie a documentului acum ei au putut doar consulta acest referat in prezenta unor functionari.

Un alt exemplu este cel al deputatului Catalin Radulescu. Acesta este investigat de DNA. In urma cu doua saptamani procurorii au efectuat o serie de perchezitii care il vizau, insa în comunicatul DNA numele sau a fost anonimizat, motivul fiind tocmai acela ca nu exista o intepretare a CSM asupra a ce informatii sunt publice.

 

Cum relateaza mass-media despre coruptie in SUA si Germania

In SUA presa are acces la mare parte din documentele dosarelor penale. Spre exemplu, in cazul fostului guvernator al Illinois, Rod Blagojevich procurorii si judecatorii au publicat chiar ei rechizitoriul dosarului. Guvernatorul fiind acuzat de coruptie, inclusiv ca a vrut sa vanda scaunul de senator lasat liber de Obama dupa ce a devenit preşedinte. In toate cazurile cu impact media presa are acces la documente incusiv interceptări.

In Germania, de regula, dupa trimiterea in judecata rechizitoriul este citit in sedinta publica la care presa are acces liber. In cazurile importante procurorii organizeaza conferinte de presa in care isi prezinta cazul. Transcripturile inregistrarilor telefonice nu sunt transmite presei, dar presa poate asista la sedintele de judecata in care acest tip de probe sunt prezentate.

Redactia Nationalisti.ro