Cine ne omoară cu droguri copiii?

Cele două grupări de trafic de droguri, ce fac obiectul unei ample anchete a procurorilor DIICOT se aprovizionau din surse diferite, în funcţie de natura mărfii. Astfel, potrivit unor surse judiciare, etnobotanicele erau comandat pe Internet de pe un site din Marea Britanie, iar canabisul şi rezina de canabis proveneau de la dealeri din Buzău, Brăila şi Bacău.

Drogurile erau plasate în special în cluburi frecventate de tineri, cumpărătorii fiind, după cum spun anchetatorii persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, dar şi în hanuri şi cartiere. În urma acţiunii în forţă a poliţiştilor şi procurorilor DIICOT, împotriva membrilor reţelelor de trafic de substanţe interzise 12 persoane au fost duse la audieri, majoritatea fiind tineri. Şase dintre aceştia au fost săltaţi dimineaţă de mascaţi dintr-un imobil din zona Dorobanţi.

Cine ar trebui să îi apere pe tineri de „moartea albă” şi nu o face?

Cazul aflat în lucru la DIICOT Buzău semnalează o evoluţie îngrijorătoare a consumului de etnobotanice şi de droguri de mare risc, la nivelul Buzăului. Faptul că cele două grupări care alimentau piaţa buzoiană au plasat, în mai puţin de o jumătate de an, peste 660 de grame de substanţe etnobotanice, precum şi canabis, rezină de canabis şi alte droguri de mare risc, dă măsura unui fenomen în plină expansiune. Un calcul simplu arată că, în condiţiile în care doza are de la 0,25 de grame la 1 gram, au fost aproape o mie de plicuri cu droguri ajunse în consum. Surse judiciare vorbesc cu îngrijorare despre amploarea pe care a luat-o consumul de droguri în rândul tinerilor din Buzău.

Cele două grupări anihilate de acţiunea anchetatorilor DIICOT îşi plasau drogurile prin cluburi, hanuri, dar şi prin cartiere, unde aveau clienţi din rândul unor consumatori cunoscuţi de ei de mai multă vreme.

Acţiunea procurorilor şi poliţiştilor DIICOT confirmă că la Buzău s-a creat o piaţă pentru consumatorii de droguri, fie ele uşoare sau de mare risc. În aceste condiţii, este inexplicabilă atitudinea unor responsabili ai statului care au plasat informaţia sub tăcere. Excluzând din discuţie Poliţia şi DIICOT, care au lucrat pentru destructurarea celor două grupări de traficanţi, alte instituţii aveau obligaţia, cel puţin morală, să avertizeze public asupra amplorii pe care a luat-o fenomenul. Aici se includ Spitalul Judeţean, a cărui conducere ar fi fost obligată să semnaleze numărul mare de urgenţe medicale- 7 în mai puţin de o lună- generate de consumul de droguri, dar şi Centrul Antidrog, instituţie bugetară care are drept principală misiune prevenirea consumului de droguri.

La Spitalul Judeţean există însă, în materie de comunicare, o abordare contraproductivă promovată de însuşi managerul instituţiei, Claudiu Damian, şi bazată, în mare, pe ascunderea informaţiilor care sunt, totuşi, de interes public.

Cât priveşte lipsa de reacţie publică a Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Buzău ea se în scrie într-un registru al comunicării, bazat pe furnizarea de statistici şi mesaje generaliste, aşa cum s-a întâmplat de-a lungul activităţii acestei structuri.

De notat că doi dintre cei 7 pacienţi ajunşi la UPU au avut nevoie de îngrijiri pe termen lung şi au fost transferaţi la Spitalul de Neuropsihiatrie Săpoca având simptome neuropsihice severe şi chiar stări comatoase. Iar, astfel de cazuri cu siguranţă nu pot fi prevenite prin tăcere. – Articol de Cătălina Jingoiu si Laurenţiu Marinov, Ziarul Sansa Buzoiana.