CNN: România, vizată direct în planurile Moscovei de invazie

CNN: România, vizată direct în planurile Moscovei de invazie

Jurnalistul CNN Tim Marshall a realizat o analiză extrem de bine documentată asupra planurilor de invazie concepute de Moscova. Marshall explică, cu elemente de geografie, atât terestră, cât și navală, care ar putea fi direcțiile de acțiune și cum ar putea să se desfășoare atacul Rusiei.

Analiza realizată de Tim Marshall a fost difuzată, luni seară, în emisiunea „Punctul de Întâlnire”.

„Atenție sporită! România este cât se poate de vizibilă pe harta lui Tim Marshall de la CNN”, a subliniat Radu Tudor.

Cele mai importante declarații ale lui Tim Marshall:

„Pentru a înţelege mai bine tensiunile dintre NATO şi Rusia din cauza Ucraina, merită să privim în istorie şi o cercetare amănunţită a hărţii. În timpul Războiului Rece, Europa a fost împărţită mai mult sau mai puţin în două, ţările NATO în vest, Pactul de la Varşovia dominat de Rusia în est.

Dar după Războiul Rece, ţară după ţară a vrut să se alăture NATO, până la graniţele Rusiei. Ca să înţelegem de ce Rusia este îngrijorată de acest lucru avem nevoie de o hartă topografică.

Există un lanţ muntos care traversează Europa, Munţii Carpaţi. De la Marea Baltică până la Carpaţi avem teren plat. Prin această zonă au trecut Napoleon şi francezii, Hitler şi germanii şi mulţi alţii care au invadat Rusia din acea direcţie, iar acest lucru face ca Rusia să fie foarte îngrijorată.

Drept urmare, Rusia vrea fie să blocheze acel spaţiu prin ocupaţie, sau dacă nu, acolo unde terenul se deschide către şes, cel puţin să domine regiunea. În 2014, reaciţa sa a fost să ocupe şi să anexeze Crimeea, parte din Ucraina, cu portul său de apă caldă Sevastopol, care dă flotei ruse acces afară din Marea Neagră, în Mediterană şi de acolo la marile rute oceanice ale lumii.

Totodată, a încurajat războiul civil în regiunea Donbas pentru a crea o mică zonă-tampon. Acum, Putin pare mai ambiţios. Dacă va fi o invazie, există patru scenarii. Ocuparea şi anexarea totală a regiunii Donbas.

Apoi, să urce din Crimeea şi să unească tot acest teritoriu, ca zona tampon să fie mai consistentă. Apoi, de acolo, să meargă de-alungul Mării Negre până la Odessa, care este un oraş în care se vorbeşte limba rusă. Astfel, anexează întreaga coastă şi blochează accesul Ucrainei la mare.

Cea mai ambițioasă mișcare a Rusiei

Dar cea mai ambiţioasă mişcare, dincolo de scenariile preliminare, ar fi să aducă trupe în Belarus, ţară prietenă a Rusiei. Apoi să coboare din Belarus, prin mlaştinile Pripet, care sunt îngheţate iarna, şi să încercuiască capitala Kiev. Cel mai bun moment pentru a face această mişcare este iarna, pentru că ar fi vorba despre un atac mecanizat, iar diviziile mecanizate au nevoie de teren tare, îngheţat.

Aceasta este strategia, dar este important să înţelegem locul pe care îl ocupă Ucraina în inima Rusiei, din punct de vedere psihologic. Cultura rusă s-a născut la Kiev şi este locul care
a devenit Rusia, unde a fost fondată. A fost mutat apoi la est, până la Moscova, dar ei ştiu încă, în mentalul colectiv, că rădăcinile culturii ruse se află în inima Ucrainei.

Porţiuni întinse ale ţării sunt vorbitoare de rusă, există o conexiune slavă şi faptul că mulţi locuitori sunt ortodocşi ruşi. Acest lucru vine din inimă şi chiar este un factor important pentru modul de gândire rusesc.”

Unde sunt localizate trupele NATO în Europa

NATO a declarat luni că pregătește forțe pe care să le trimită în Europa de Est pentru a fi pregătite în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Iată o prezentare generală a locurilor în care sunt desfășurate forțele NATO.

POLONIA

În Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, NATO are aproximativ 4.000 de militari în batalioane multinaționale, susținute de tancuri, apărare antiaeriană și unități de informații și supraveghere. Descrisă de NATO ca fiind pregătită pentru luptă, prezența forței ușoare este concepută pentru a reacționa în cazul unei incursiuni rusești.

NATO are, de asemenea, o misiune de poliție aeriană în aceste țări supravegheată de la baza aeriană Ramstein din Germania.

NATO are, de asemenea, patru forțe navale permanente multinaționale care patrulează în apele aliaților și apele internaționale, inclusiv Marea Baltică.

ROMANIA, BULGARIA

NATO are o forță terestră multinațională de până la 4.000 de militari în România. Franța s-a oferit să trimită mai multe trupe. De asemenea, Statele Unite au soldați staționați în baze separate din România și Bulgaria.

De asemenea, aliații trimit regulat detașamente de luptători pentru a sprijini poliția aeriană națională în Bulgaria și România.

FRANŢA

Din 2022, Franța conduce o forță de vârf de componente aeriene, terestre și maritime împreună cu Germania, cunoscută sub numele de Very High Readiness Joint Task Force. Cu cel puțin 5.000 de soldați, forța poate fi operațională în 72 de ore. Spania, Portugalia și Polonia vor furniza, de asemenea, trupe în acest an.

TRUPELE SUA ÎN EUROPA

Aproximativ 74.000 de militari americani sunt staționați astăzi în Europa, potrivit Serviciului de Cercetare al Congresului din SUA, dar nu toți sunt trupe în serviciu activ.

Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, Italia aproximativ 12.000, Marea Britanie aproximativ 9.000, Spania aproximativ 3.000 și Turcia 1.600. Statele Unite rotesc, de asemenea, aproximativ 4.500 de soldați prin Polonia, dar aceștia nu sunt staționați permanent. Multe dintre aceste forțe pot fi desfășurate în numele NATO.

BALCANI

Aproximativ 3.500 de trupe aliate și partenere operează în Kosovo ca parte a forței de menținere a păcii KFOR a NATO.

Aliații oferă, de asemenea, sprijin pentru poliția aeriană aliaților mai mici din Balcani. Spațiul aerian al Sloveniei este protejat de Ungaria și Italia, în timp ce Albania și Muntenegru sunt acoperite de Grecia și Italia. Cerul din Macedonia de Nord este supravegheat de Italia.

MEDITERANA

NATO are o misiune navală, Sea Guardian, care patrulează în Marea Mediterană și oferă o conștientizare a situației maritime aliațilo și sprijină operațiunile de combatere a terorismului pe mare. Ar putea, de asemenea, să susțină libertatea de navigație dacă este solicitat de aliați.