COD ROŞU de vreme rea în România! Alertă meteo de ultimă oră emisă de meteorologi!

Meteorologii au anunțat o avertizare meteo cod roșu, valabilă până vineri seara, pentru anumite zone din România.

Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă risc mare de avalanşă, adică cod roşu, în masivele montane. Stratul de zăpadă a înregistrat variaţii uşoare, în general de 1-2 cm.

Intervalul pentru această avertizare meteo este cuprins între 04.01.2019 ora 20 şi 05.01.2019 ora 20:

Vremea va fi geroasă. Cerul va fi variabil, temporar noros şi pe arii restrânse va ninge slab. Vântul va sufla slab şi moderat cu intensificări temporare, ce vor depăşi la rafală 50-60 km/h, viscolind sau spulberând zăpada pe creste. Local se va semnala ceaţă însoţită şi de depuneri de chiciură.

Peste 1800 m: temperaturi minime: -22 la -17 gr.C; temperaturi maxime: -18 la -14 gr.C

Sub 1800 m: temperaturi minime: -17 la -13 gr.C; temperaturi maxime: -14 la -8 gr.C

Starea stratului de zăpadă în 04-01.2019, ora 14

La ora 14, acesta măsura 173cm la Bâlea-Lac, 112 cm la Vf. Omu,101 cm la Vlădeasa 1400,70 cm la Semenic,

65 cm la Vf. Călimani,72 cm la Sinaia, 62 cm la Parâng, 70 cm la Vf. Vlădeasa, 58 cm Vf. Țarcu, 54 cm la Vf. Ceahlău, 42 cm la Predeal, 26 cm la Vf. Iezer-Rodnei, 22 cm la Fundata.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraş: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, la suprafaţă se află un strat instabil de 30-40 cm alcătuit din zăpadă relativ recentă.

Atât la suprafaţă cât şi în profunzime regăsim plăci de vânt, mai ales pe versanţii cu expoziţie sudică. Declanşarea avalanşelor e probabilă chiar şi la o supraîncărcare slabă a stratului iar pe numeroase pante sunt condiţii inclusiv pentru declanşarea unor avalanşe de mari dimensiuni prin angrenarea straturilor subiacente.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă s-a stabilizat uşor, dar se menţine relativ instabil în partea sa superioară, îndeosebi pe pantele mai înclinate, iar declanşările de avalanşe sunt posibile chiar şi la supraîncărcări slabe

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc mare şi cod roşu

La altitudini de peste 1800 m, întâlnim numeroase plăci de vânt, îndeosebi pe versanţii nord-estici, estici şi sud -estici. Stratul se menţine instabil în partea sa superioară, unde primii 30-40 cm prezintă rezistenţă scăzută.

Declanşarea avalanşelor e probabilă chiar şi printr-o supraîncărcare slabă a stratului. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă este de dimensiuni mai reduse, s-a consolidat uşor, dar pe văi sunt zone cu acumulări importante de zăpadă,

Declanşările de avalanşe sunt posibile la supraîncărcări slabe, pe pantele suficient de înclinate şi în cazuri izolate pot fi şi de dimensiuni mari

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu-Godeanu: risc însemnat

La peste 1800 m sunt prezente numeroase plăci de vânt, în special pe versanţii estici şi sudici, iar primii 20-30 de cm din strat prezintă rezistenţă scăzută. Vântul a favorizat depunerea şi acumularea zăpezii în zonele adăpostite şi pe văi iar acolo stratul instabil de la suprafaţă este de dimensiuni mai mari.

Sub 1800 m stratul are grosimi de 70-80 cm iar în partea sa superioară prezintă rezistenţă scăzută în primii 20-30 cm

Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng-Șureanu:risc însemnat

Stratul de zăpadă este instabil în partea sa superioară ,fiind format preponderent din cristale fine cu rezistenţă scăzută. Deasemenea, regăsim numeroase plăci de vânt, în special pe versanţii sudici şi estici, la peste 1800 m.

Pe văi şi în zonele adăpostite se întâlnesc depozite de zăpadă mai însemnate. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate.

În cazuri izolatese pot declanşa şi avalanşe de dimensiuni mari, prin angrenarea straturilor subiacente.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munţii Vlădeasa–Muntele Mare: risc însemnat

Ninsorile din ultimele zile au depus un strat nou de zăpadă care pe alocuri măsoară 15-20 cm, strat depus peste un strat relativ instabil, format în perioada precedentă.

Pe pantele cu grad de înclin are ridicat, stratul de zăpadă este mediu stabilizat , cu rezistenţă scăzută. Declanşarea avalanşelor e posibilă la supraîncărcări mici, pe pantele mai înclinate, motiv de cod rosu.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (zona Munţilor Rodnei):risc însemnat

În partea superioară a stratului regăsim un strat de zăpadă proaspătă ,depusă peste plăci de vânt mai vechi sau peste cruste subţiri de gheaţă, formate în perioada p recedentă .În zonele adăpostite şi pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă, cu rezistenţă relativ scăzută. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate, iar sub 1800 m declanşările sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali (zona Munţilor Călimani– Bistriţei -Ceahlău): risc însemnat

Stratul de zăpadă s-a stabilizat uşor dar la altitudini de peste 1800 m stratul este încă mediu stabilizat şi regăsim plăci de vânt mai vechi, mai ales pe versanţii sudici şi estici. Pe văi şi în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse şi este relativ stabil, cod rosu.

Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate, iar sub 1800 m declanşările sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari.