Constructorii români, țepuiți de străini / Companiile străine luau toți banii. Subcontractorii români, lăsați cu buza umflată

Ministerul Transporturilor a cerut modificarea Legii achizițiilor publice, după ce a constatat că banii din ajustările de valori din contracte, necesare din cauza majorării generale a prețurilor, ajungeau doar la marile companii străine. Acestea refuzau pur și simplu să ajusteze prețurile subcontractoilor români, care duceau greul, pe motiv că nu era prevăzut, ad litteram, în lege, împingându-i, astfel, spre faliment.

Proiectele mari, din fonduri europene, au fost și sunt adjudecate, în marea lor majoritate, de companiile străine, în special din UE, care îndeplinesc cerințele complexe din caietele de sarcini, trecând, imoral și neconcurențial, activele firmei mamă, și nu ale subsidiarei din România. În acest fel, firmele românești erau excluse din start de la licitații, singurele poziții pe care le mai puteau ocupa fiind acelea de subcontractori. Pe principiul noi câștigăm contractul și voi munciți.

În ultimii 3 ani, prețurile din sectorul construcții au explodat, astfel că Guvernul a fost obligat să reglementeze prin act normativ ajustarea prețurilor din contractele publice, cu adaptare la noile realități. Pe acest fond, după nenumărate plângeri ale societăților românești, care subcontractaseră lucrările, Ministerul Transporturilor a solicitat, într-un proiect de ordonanță de urgență, schimbarea Legii achizițiilor publice, pe motiv că firmele străine care figurau ca și contractori păstrau toți banii din ajustări.

”Mai multe companii naționale cu capital integral de stat, subordonate Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, au raportat că, pe parcursul implementării contractelor de achiziție publică/ sectoriale/ acordurilor-cadru, subcontractanții au notificat anumite conduite ale contractanților care ar intra în contradicție cu voința generală și specială a legiuitorului în materia ajustărilor, prin care s-a urmărit o distribuire echitabilă a impactului crizelor și fluctuațiilor economice, respectiv pe lanțul obligațional extins și în raport cu totalitatea actorilor implicați în realizarea unui proiect de investiție public”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Au profitat de portițele legislative
La aplicarea ordonaței privind ajustarea prețurilor, au apărut numeroase problematici practice, incluzând dificultăți în implementarea ajustărilor proporționale în raport cu activitățile subcontractate. Aceste inechități emană din constatările înregistrate în practica de achiziții publice, care reflectă discrepanțe semnificative între valorile ajustărilor de prețuri decontate contractanților și cele transmise de către aceștia din urmă, la rândul lor, subcontractanților, pe lanțul obligațional, susține Ministerul Transporturilor.

Notificările transmise de către subcontractanți au evidențiat că, deși contractele de subcontractare prevăd clauze „back-to-back”, acest mecanism contractual nu a fost reflectat integral în cadrul contractelor de subcontractare sub aspectul includerii unor clauze exprese de ajustare a prețului. Totodată, în contractele de subcontractare care prevăd atât clauze „back-to-back”, cât și clauze de ajustare a prețului, acestea din urmă au un procent de ajustare diminuat față de procentul de ajustare aplicat în cazul contractelor de achiziție publică și sectorială. ”Subcontractanții au solicitat contractanților renegocierea clauzelor de ajustare, pentru a reflecta procentul aplicat în cazul contractelor de achiziție publică, coroborat cu obligația de a da eficiență principiului<>, însă aceste solicitări au fost respinse de către contractanți, invocând lipsa temeiului legal de nivel primar”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență.

Consecințe dezastruoase
Menținerea acestei situații ar duce la creșterea costurilor, întrucât, subcontractanții, neprimind ajustări proporționale cu contribuția lor, pot fi nevoiți să își mărească prețurile în contractele viitoare pentru a compensa pierderile, ceea ce ar putea duce la creșterea generală a costurilor pentru proiectele de infrastructură, consider Ministerul Transporturilor. Printre consecințele semnalate de minister se mai numără scăderea calității lucrărilor executate, din cauza subfinanțării, instabilitatea în sectorul construcțiilor, întrucât discrepanța în compensații poate duce la instabilitate financiară pentru subcontractanți, precum și diferendele și litigiile care apar, dat fiind că inechitatea în decontările financiare poate genera un număr crescut de dispute legale între contractanți și subcontractanți, care pot afecta derularea și finalizarea proiectelor.

Reacție târzie
Deși târziu pentru multe dintre firmele românești aduse în faliment, Ministerul Transporturilor a decis să instituie un mecanism clar și echitabil de aplicare a ajustărilor de prețuri, care să garanteze că acest remediu legal este distribuit proporțional între contractanți și subcontractanți, în funcție de valoarea și ponderea lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate. Cea mai importantă modificare legislativă instituită este stabilirea unei obligații de natură legală cu privire la ajustarea/actualizarea din contractul de subcontractare, care va permite o reglementare mai suplă a raporturilor de pe lanțul de subcontractare, în cazul contractelor viitoare și ale efectelor viitoare ale contractelor aflate în derulare, dar și o regularizare/reglare istorică a sumelor cuvenite și neachitate de contractant subcontractantului din contractele încheiate anterior și aflate în derulare.