Crește numărul pensiilor speciale pentru foștii parlamentari

FO

Numărul celor care primesc pensie specială pentru activitatea din Parlament crește de la an la an, în prezent fiind 845 de beneficiari. 64 de milioane de lei vor fi date de la buget în 2024 pentru plata la zi, iar alte 34 de milioane costă restanțele.

În loc să fie stăvilită situația privind pensiile speciale pentru foștii parlamentari, în prezent Parlamentul și Guvernul se confruntă cu situația inversă: creșterea numărului de beneficiari. Potrivit informațiilor furnizate la solicitarea „Adevărul” către Secretariatele Generale de la Camera Deputaților și de la Senat, numărul celor care primesc pensii speciale a ajuns la 845 (585 de foști deputați și 260 de foști senatori), conform datelor la final de decembrie.

În urmă cu fix un an erau 829 de beneficiari de pensii speciale pentru mandatele din Parlament, iar în ultimele luni s-au stins mai mulți foști aleși care primeau pensie specială, în frunte cu Anghel Stanciu, unul dintre „părinții” acestor privilegii. De asemenea, conform precizării celor două structuri din Parlament, alte cinci dosare au mai fost depuse după decizia CCR privind reintrarea în plată a acestora.

Reintrarea în plată a pensiilor speciale pentru foștii parlamentari a avut loc pe 12 decembrie 2023, după ce în Monitorul Oficial a apărut decizia CCR numărul 678, în care a fost explicat de ce eliminarea acestor venituri e posibilă doar pentru viitor, toți cei cu mandat complet până la 1 iulie 2023 fiind încă beneficiari sau potențiali beneficiari de indemnizație pentru limită de vârstă.

Cea mai mică indemnizație este de 1.958 de lei (suma brută), pentru un parlamentar care a prins un mandat scurt în legislatura 1990-1992. În schimb, cea mai mare este de 15.319 lei, fiind vorba de un parlamentar cu trei mandate (unul dintre acestea fiind de 49 de luni, pentru legislatura 1992-1996, nu de câte 48), apoi sume de 15.213 lei, pentru trei sau mai multe mandate (fiind luate în considerare 144 de luni).

Cum arată distribuția pe mandate
108 parlamentari primesc banii pentru mandatul scurt din perioada 1990-1992, adică prima legislatură după căderea comunismului, adică pentru cele 28 de luni de activitate în Legislativ. Apoi urmează grosul beneficiarilor de pensii speciale pentru foști parlamentari, adică politicienii cu un singur mandat complet, dar de patru ani (48 sau 49 de luni). 179 de ex-deputați și foști senatori primesc pensia pentru două mandate, în timp ce 151 au trei sau mai multe mandate. Conform prevederii din legislație, sunt luate în considerare doar trei mandate, pentru că pe lista beneficiarilor este inclusiv o persoană care are nu mai puțin de șapte mandate complete.

Conform datelor furnizate ziarului „Adevărul” de Camera Deputaților și de Senat, suma necesară pentru plata pensiilor speciale în tot anul 2024 ar fi de 64,2 milioane de lei. Defalcat, Camera Deputaților a estimat un buget de 41,4 milioane de lei, în timp ce Senatul 22,8 milioane de lei.

Însă Parlamentul trebuie să mai dea și alți bani celor care beneficiază de pensii speciale. Alți 34,3 milioane de lei (24,1 milioane lei la Camera Deputaților și 10,2 milioane lei la Senat) vor trebui să plece spre conturile foștilor parlamentari pentru perioada iulie-decembrie 2023, adică perioada în care nu au mai primit banii pentru că acestea fuseseră temporar eliminate, însă CCR a precizat, în decizia publicată în decembrie și în Monitorul Oficial, că sumele restante trebuie plătite.

Nicio pensie specială eliminată în 2023
În anul în care ar fi trebuit ca Puterea să reformeze sistemul pensiilor speciale, Coaliția PSD-PNL nu a eliminat niciuna dintre acestea. Pe lângă eșecul privind pensiile parlamentarilor, Coaliția nu a vrut să se atingă deloc de cele ale aleșilor locali (primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ), unde plata a fost amânată cu încă un an, dar unde Guvernul a alimentat constant administrația locală cu măriri ale veniturilor. În ceea ce privește celelalte pensii speciale,

Coaliția a umblat doar la modul de calculare al lor, fără a elimina din ele, cu toate că protecția constituțională există doar pentru cele ale magistraților, nu și pentru ale unor categorii precum funcționarii publici parlamentari sau personalul de la Curtea de Conturi.