Cu banii tăi se construiesc locuințe pentru imigranți

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) pregăteşte pentru luna decembrie a acestui an o hotărâre de guvern care vizează construcţia de locuinţe noi destinate integrării cetăţenilor din alte state veniţi în România cu o formă de protecţie.

Intenţia MDRAP face parte din planul de acţiune pe 2018 pentru implementarea strategiei naţionale privind imigraţia. Acest plan urmează să fie adoptat în şedinţa de astăzi a Guvernului.

Ministerul Dezvoltării vizează dezvoltarea unui program şi a unei strategii guvernamentale prin care să se reamenajeze unele clădiri dezafectate sau să se construiască locuinţe noi destinate persoanelor cu o formă de protecţie. Banii necesari acestui proiect ar urma să fie asiguraţi din bugetul statului român sau din fonduri europene.

Tot în şedinţa de astăzi a Guvernului se votează modificarea ordonanţei privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România.

În noua variantă se precizează faptul că dacă primăriile nu pot asigura locuinţe imigranţilor sau spaţii de cazare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate acorda sprijin în vederea cazării beneficiarilor unei forme de protecţie înscrişi în programul de integrare, prin decontarea, lunară, în limita fondurilor disponibile, pe perioada desfăşurării programului de integrare, dar nu mai mult de 12 luni, a cheltuielilor cu închirierea unei locuinţe private sau din fondul locativ de stat, precum şi utilităţile lunare aferente.

Deci le dăm bani de chirie unor străini în timp ce nouă ne mor copii în spitale.

Asta înseamnă să fii colonie.

În anul 2017 s-a înregistrat cel mai mare număr de solicitanţi de azil pe teritoriul României, respectiv 4.820 de cereri de protecţie internaţională.

De asemenea, începând cu anul 2011 şi până în anul 2017, au beneficiat de programul guvernamental de integrare 2.584 de străini cu o formă de protecţie, se arată în nota de fundamentare a legii de aprobare a strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018.

Oare are legătură cu faptul că România a primit premiul Kalergi după lovitură de stat din ’89?

Fostul președinte al României, distinsul (ticălosul) profesor doctor Emil Constantinescu, nu doar că a fost distins în anul 1998 cu Premiul European „Coudenhove Kalergi” pentru contribuția la ”dezvoltarea Europei și libera circulație a ideilor”, dar este și membu al consiliul onorific al societății Coudenhove Kalergi.

Un cititor mi-a trimis informația de mai sus, împreună cu o precizare de actualitate:

În București văd măcar 2-3 africani pe zi -și asta doar dimineața sau seara pe drumul spre și de la serviciu; nu mai vorbesc de arabi sau chinezi).

Poate e doar o coincidență…

Comparativ cu anii anteriori, când numărul de persoane aflate în programul de integrare era determinat şi de creşterea numărului celor care au obţinut o formă de protecţie proveniţi din Nordul Africii, în ultima perioadă, situaţia operativă a suferit modificări substanţiale.

Scoate banu, trebuie să cazăm niște maimuțe africane, ce poate fi mai progresiv?

Doar vedem cum au ajuns străzile Parisului și vrem o țară ca afară.

Astfel, în contextul războiului din Siria, România înregistrează un număr crescut de persoane care obţin o formă de protecţie şi se înscriu în programul guvernamental de integrare.