CU LIBERA EXPRIMARE CUM RĂMÂNE? Comisia Europeană vrea ca insultele „homofobe” sau misogine să fie pedepsite cu închisoarea. Se dorește instituirea de noi reguli și în România

Comisia Europeană (CE) vrea să modifice unul din textele fondatoare ale UE pentru a combate mai dur violența împotriva femeilor, LGBT și altor minorități, potrivit unui document consultat de către Politico.eu.

Comisia intenționează să prezinte miercuri planul prin care „hate speech” (discursul urii) și violența bazată pe ură să devină infracțiuni la nivelul întregii Uniuni Europene, inclusiv în România. Noi reguli ar da dreptul Comisiei să inițieze directive prin care să fie pedepsită misoginia și insultele împotriva minorităților sexuale, atât pe internet cât și offline.

Propunerea survine în contextul unor mișcări sociale de extremă stângă precum campania #MeToo și protestele Black Lives Matter.

Pedepsirea „hate speech”, obligatorie pentru toate țările UE, inclusiv în România
Schimbările riscă să creeze un nou conflict între Bruxelles și guvernele de la Varșovia și Budapesta, unde minoritățile au fost supuse unor presiuni guvernamentale în ultimii ani, iar încercările UE de a impune o protecție legală au fost întâmpinate cu obiecții ferme.

„În ultimele decenii, a existat o amplificare acută a discursului bazat pe ură („hate speech”) și a infracțiunilor bazate pe ură („hate crime”) în Europa”, se spune în proiectul Comisiei, care subliniază exacerbarea acestui tip de discurs de la începutul pandemiei de coronavirus.

„Ura pătrunde printre ideile acceptate de societate, țintind indivizi și grupuri de oameni care împărtășesc sau despre care se crede că împărtășesc o caracteristică comună, precum rasa, etnia, limba, religia, naționalitatea, vârsta, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, expresia de gen, caracteristicile sexului sau orice altă caracteristică fundamentală”, se arată în text.

Documentul ar putea fi prezentat public în zilele următoare, fiind un prim pas către un plan mai amplu de revizuire a normelor UE privind combaterea ofenselor generate de ură.

O viitoare propunere menită să curme violența împotriva femeilor atât online, cât și offline este programată pentru luna martie. De asemenea, Comisia pregătește o lege a serviciilor digitale prin care să forțeze platformele online să blocheze conținutul ilegal.

Comisia Europeană vrea în plus să extindă lista infracțiunilor a căror pedepsire este obligatorie în toate statele membre, listă care este inclusă în Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. Pe listă se regăsesc infracțiunile legate de terorism, trafic de droguri, trafic de carne vie și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor, precum și cele de corupție.

Hărțuirea și insultele online, o altă țintă a Comisiei Europene
Inițiativa ar da dreptul CE să forțeze statele Uniunii să combată violența îndreptată împotriva femeilor, a comunității LGBT, persoanelor cu dizabilități sau vârstnicilor cu aceleași instrumente. În plus, ar deschide calea către o legislație mai dură împotriva rasismului și xenofobiei.

Comisia susține că în UE există o legislație fragmentată, neunitară care „ar putea trimite mesaje ambigui opiniei publice că aceste fapte nu sunt luate în serios și că pot fi săvârșite fără a fi sancționate”. Câteva țări ale Uniunii nu incriminează în mod explicit discursul care incită la ură și violențe bazate pe ură, ceea ce „duce la o protecție inegală a victimelor acestor acte pe teritoriul UE”.

Comisia Europeană vrea în plus să extindă lista infracțiunilor a căror pedepsire este obligatorie în toate statele membre, listă care este inclusă în Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. Pe listă se regăsesc infracțiunile legate de terorism, trafic de droguri, trafic de carne vie și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor, precum și cele de corupție.

Hărțuirea și insultele online, o altă țintă a Comisiei Europene
Inițiativa ar da dreptul CE să forțeze statele Uniunii să combată violența îndreptată împotriva femeilor, a comunității LGBT, persoanelor cu dizabilități sau vârstnicilor cu aceleași instrumente. În plus, ar deschide calea către o legislație mai dură împotriva rasismului și xenofobiei.

Comisia susține că în UE există o legislație fragmentată, neunitară care „ar putea trimite mesaje ambigui opiniei publice că aceste fapte nu sunt luate în serios și că pot fi săvârșite fără a fi sancționate”. Câteva țări ale Uniunii nu incriminează în mod explicit discursul care incită la ură și violențe bazate pe ură, ceea ce „duce la o protecție inegală a victimelor acestor acte pe teritoriul UE”.

Este probabil ca CE să ducă o luptă anevoioasă pentru a obține susținere de la guvernele și parlamentele Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European vor trebui să aprobe propunerea Comisiei. Consiliul va trebui să sprijine cu unanimitate cererea astfel încât ulterior Comisia să elaboreze legislația care să combată la nivel comunitar violența bazată pe ură.

Poziții divergente în interiorul UE
Nu este prima dată când Bruxelles-ul a încercat să determine guverne să combată acest flagel. În 2008, a fost adoptată o directivă prin care guvernele erau obligate să combată „formele cele mai severe” de violență rasistă și xenofobă, dar succesul a fost unul limitat. Nu mai departe de săptămâna trecută, Comisia a admonestat Germania, Luxemburg și Ungaria pentru neaplicarea legii, iar alte state – Belgia, Finlanda, Grecia și Polonia – sunt examinate pentru că nu aplică în mod corect regulile comunitare.

În luna octombrie, miniștrii de Justiție ai UE nu au reușit să adopte o poziție comună pentru strategia Uniunii privind drepturile copilului, după ce Polonia și Ungaria s-au opus referințelor legate de LGBT. De asemenea, Ungaria a adoptat o lege în care interzice prezentarea informațiilor legate de homosexuali și homosexualitate copiilor.

Și Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor a devenit un obiect de dispută în interiorul Uniunii Europene după ce state precum Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria au susținut că documentul erodează valorile familiei.

Convenția de la Istanbul stipulează existența „identității de gen”, ca diferită de identitatea biologică, o teorie radicală susținută de activiștii LGBT.

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal: