Cum a pierdut, de fapt, Klaus Iohannis alegerile prezidențiale

Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă au reușit câteva performanțe rare în timpul alegerilor prezidențiale din acest an! Ambii au stabilit o serie de recorduri rușinoase, care demonstrează, dacă mai era nevoie, cum sunt priviți politicienii de către votanții români.

În 2014, Klaus Iohannis câștiga un prim mandat pe valul emoției creat ca urmare a lipsei de secții de votare în străinătate. Turul doi a fost clar câștigat de Iohannis pentru că lumea s-a mobilizat la vot, după ce a văzut nedreptatea la care au fost supuși cei din Diaspora, nevoiți să stea ore în șir la coadă ca să voteze și fără să reușească își exprime votul. În turul doi, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi, adică 54,43% din totalul celor valabil exprimate. Iohannis plecase în finala prezidențială cu Victor Ponta de la 2.881.406, față de 3.836.093, cât obținuse favoritul scrutinului.

Iohannis a obținut, în 2014, 338.873 de voturi din cele 377.651 valabil exprimate, adică 89,73%.

Acestea au fost cifrele de la scrutinul din 2014. Ajungem în zilele noastre, unde Iohannis a primit, conform rezultatului provizoriu consemnat ca urmare a numărării a 99,99% din voturi, 6.510.617, ceea ce reprezintă 66,11% din voturile exprimate.

Dacă prezența în turul doi din 2014 a fost de 64,10%, acum, la 5 ani distanță, ea a scăzut cu 9 procente, până la 55,06%. Este un prim record negativ consemnat în dreptul ambilor combatanți, care nu au reușit să-i convingă pe români să le acorde votul.

În 5 ani de mandat, Iohannis a primit numai 221.848 de voturi în plus. Doar atâția români a putut convinge Iohannis că merită să fie votat, în ciuda unei prezențe record în Diaspora, de peste 944.000 de oameni. În străinătate, Iohannis a obținut peste 94% din voturi, adică 863.849 de buletine cu ștampila pe el. Dacă prezența la vot, în Diaspora, ar fi fost ca cea din turul al doilea din 2014, iar procentul favorabil ar fi fost ca acum, Iohannis ar fi avut un deficit de peste 530.000 de voturi.

Însă, adevărata contraperformanță abia acum vine. Aproape unul din doi români cu drept de vot nu s-a simțit reprezentat de finaliști și a preferat să nu meargă să își exercite dreptul constitutional. La aceștia se mai adaugă aproape două procente de votanți, care fie au ales să își anuleze deliberat votul, fie au făcut vreo greșeală tehnică, iar buletinul le-a fost anulat de comisie. Totalul: peste 173.000 de voturi anulate.

Așadar, Iohannis este președintele a două treimi din aproape jumătate dintre românii cu drept de vot. Concret, în cifre, din cei aproape 19.000.000 de români care au dreptul de a vota, Iohannis este președinte doar pentru 6.510.617 dintre ei. În procente, Iohannis are o legitimitate de președinte al românilor de puțin peste 34%! Doar 34% dintre românii de peste 18 ani l-au vrut pe Iohannis președinte. Un record negativ pentru un președinte care și-a surclasat oponentul, câștigând la o diferență care l-ar face invidios chiar și pe Ion Iliescu.

Dacă în primul tur, Iohannis era votat de 3.485.292 dintre românii majori, în doar două săptămâni, el a primit puțin peste 3.100.000 de voturi în plus. Astfel, comparând cu performanțele din 2014, este un alt record negativ al actualului președinte.

Viorica Dăncilă a obținut cel mai rușinos scor al PSD din toată istoria. Dacă în primul tur reușea să convingă doar două milioane de români, în cel de-al doilea numai 3.338.000 o votau, adică sub 18% dintre românii cu drept de vot.

La fel ca și în 2014, și în 2019 votul a fost, mai degrabă, dacă ne uităm în declarațiile votanților, unul anti – PSD, decât unul pro – Iohannis. Asta ar trebui să îi dea de gândit lui Klaus Iohannis și să vadă cât dintre cele 34 de procente sunt, de fapt, pentru el și câte sunt împotriva PSD.