Cum a scăpat un șef din Poliție care proteja peștii unor prostituate minore

Fostul şef al Poliţiei Mizil, comisar-șef Marius Rotaru, care a fost condamnat pe fond la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea făptuitorului într-un dosar de trafic de minori, scapă de pedeapsă ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.

Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, apelurile declarate de Marius Rotaru şi de DIICOT Ploieşti împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Prahova în octombrie 2021 şi, rejudecând, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual şi a infracţiunii de favorizarea făptuitorului, ca urmare a prescripţiei răspunderii penale, luând „că inculpatul Rotaru Marius Nicuşor nu a solicitat continuarea procesului penal”. Instanţa de fond îl achitase pe Marius Rotaru pentru folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual pe motiv că fapta nu există şi l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pe perioada unui termen de supraveghere de 4 ani pentru favorizarea făptuitorului. În acelaşi dosar au fost condamnate pe fond alte două persoane.

Astfel, unul dintre inculpaţi, care mai avea la activ o condamnare, a fost condamnat pentru trafic de minori la o pedeapsă de 7 ani, 8 luni şi 245 de zile închisoare. În cazul acestuia, instanţa a dispus şi confiscarea unor sume de bani provenite din activitatea infracţională. De asemenea, în cazul unui inculpat minor a fost dispusă măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă de 4 ani.

Fostul şef al Poliţiei Mizil Marius Rotaru, dar şi alţi inculpaţi din dosar, au fost reţinuţi de procurorii DIICOT Ploieşti, și ulterior arestați de Tribunalul Prahova, în septembrie 2016 pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, furt calificat, viol, favorizarea făptuitorului şi folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual.

Ce susțineau procurorii anti-mafia
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu luna decembrie 2015 şi până în prezent, inculpaţii Baicu Eduard-Florian, Călin Leontin-Florian, Chirbea Cornelia şi suspecţii (…) au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat având ca scop săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori şi trafic de persoane, constând în recrutarea, transportarea şi adăpostirea în scopul exploatării sexuale, de cele mai multe ori prin exercitarea de acte de violenţă. S-a reţinut că inculpaţii au constrâns persoanele vătămate (zece la număr, dintre care nouă erau minore, n.r.) care erau recrutate în special de pe raza judeţelor Prahova şi Buzău să întreţină zilnic acte sexuale la stradă cu diverse persoane care tranzitau zona”, preciza DIICOT într-un comunicat emis la acel moment.

Potrivit procurorilor anti-mafia, Marius Rotaru, în calitate de şef al Poliţiei Mizil, i-a favorizat pe membrii grupului infracţional prin lipsa acţiunii conferite de atribuţiile de serviciu şi nesesizarea organelor competente. „De asemenea, s-a reţinut că inculpatul Rotaru Marius a pretins favoruri sexuale din partea mai multor persoane exploatate de către membrii grupului infracţional organizat în scopul de a îndeplini un act care intra în atribuţiile sale de serviciu, respectiv acela de a da curs plângerilor formulate de către aceste persoane”, se mai arăta în comunicat.

Acuzat de inacțiune
Magistrații prahoveni menționau că polițistul Marius Rotaru încerca să medieze conflictele dintre membrii grupului de traficanţi de persoane şi cei care formulau plângeri penale, în sensul că plângerile, reclamaţiile sau sesizările nu erau înregistrate sau înaintate către alte organe competente în soluţionarea lor.

Astfel, mai mulți inculpați au declarat în faţa instanţei că au fost chemaţi la poliţie în legătură cu relaţiile pe care le-au avut cu minorele, dar nu li s-au luat declaraţii niciodată, aceştia menţionând că după ce „au stat de vorbă cu domnul R., acesta le-a dat drumul acasă”. Mai mult, conform unor surse judiciare citate de presa prahoveană, de multe ori, șeful Poliției Mizil le-ar fi spus tinerelor că au nevoie de un bărbat matur, cu funcție, care să le protejeze, „aluzie la faptul că era dispus să le ajute, dar în anumite condiții. Mai precis, Marius Nicușor Rotaru le făcea avansuri sexuale”.

Despre aceste evenimente știau și alți angajați ai Poliției Mizil, nouă subalterni ai comisarului-șef fiind citați ca martori în dosar. Unora dintre aceștia se pare că li se cerea să ducă și să aducă victimele de acasă.

Cei de la DIICOT Ploiești au susținut că la ei nu ar fi ajuns nicio plângere, deoarece Marius Nicușor Rotaru bloca trimiterea oricăror astfel de acte. De exemplu, o adolescentă a fost violată într-o rulotă, care aparținea unuia dintre cei trei proxeneți, dar plângerea depusă de fată nu a fost înregistrată și trimisă mai departe de șeful Poliției Mizil.

Iată ce a notat judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova, în încheierea de ședință: „Totodată a rezultat faptul că R. M. a obţinut date şi informaţii concrete privind activitatea infracţională membrilor familiei C. constând în săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de minori, constând în aflarea de locuri în care aceştia obișnuiau să exploateze sexual persoanele vătămate, identitatea unora dintre persoanele exploatate, precum şi modul de colaborare dintre menbrii grupului infracţional şi de împărţire între aceştia a sumelor de bani obţinute din practicarea prostituţiei. Din declaraţia numitului C. S. , judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că R. M. C. nu a intenţionat să depună demersuri în vederea tragerii la răspundere penală a acestora, din contră încearcă evite tragerea acestora la răpundere penală găsind de fiecare dată o cale amiabilă de stingere a conflictelor ivite între membrii grupului infracţional (suspecţii din prezenta cauză) şi persoanele care îi reclamau la poliţie. Până în prezent, din analiza mijloacelor de probă administrate în cauză, nu a rezultat nici un indiciu că plângerile formulate verbal sau în scris de către persoanele vătămate împotriva suspecţilor din prezenta cauză ar fi fost înregistrare/soluţionate potrivit dispoziţiilor legale. Toate aceste împrejurări denotă faptul că R. M. C. îi favorizează pe membrii grupului infracţional din care fac parte suspecţii din prezenta cauză prin lipsa acţiunii conferite de atribuţiile de serviciu şi nesesizarea organelor competente atunci când faptele săvârşite erau de competenţa altor organe judiciare, ajutându-i astfel pe suspecţi să scape de tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat (…) şi trafic de minori”.