Cum și-au luat țeapă peste 2 milioane de români. Vor plăti sume imense timp de trei ani. Ce trebuie să faci ca să te protejezi

Cei 2 milioane de consumatori casnici de curent care au migrat de la un contract cu preț reglementat, stabilit de ANRE, către piața liberă ar putea constata că au făcut o mișcare greșită, în numai câteva luni.

Ordonanţa 114/2018 plafonează, timp de 3 ani, aprilie 2019 – 28 februarie 2022, preţul de vânzare al energiei electrice către furnizori la 68 de lei/MWh, în condiţiile în care, acum, achiziţiile se fac şi cu 80 de lei/MWh, potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM.

În noile condiţii, rămânerea în sistemul reglementat este cea mai bună soluţie pentru consumatorii din România.

Și preţul final, la consumator, va fi astfel plafonat, dat fiind faptul că toate celelalte componente, distribuţie, transport, certificate verzi, sunt stabilite de Autoritate.

Astfel, statul şi consumatorii vor avea sub control preţurile din reglementat, unde sunt 7 milioane de casnici, cu preţuri cu 10 până la 15%(la nivelurile de acum) mai mici ca în piaţa liberă, unde au trecut 2 milioane de casnici. Aceştia din urmă se văd acum captivi(cine a renunţat la reglementat nu mai poate reveni) pe o piaţă al cărui preţ a crescut cu până la 40%, în ultimul an, pentru că toate contractele cu preţ fix din piaţa liberă sunt doar pe o perioadă limitată de timp, de obicei, până într-un an. După aceea, clienţii se pot trezi cu alte preţuri.

Sigur, pot pleca către un alt furnizor, dar şi acela trebuie să se descurce cu aceleaşi preţuri de achiziţie, deci este de aşteptat ca beneficiile să nu fie prea mari. În acest timp, cei rămaşi la reglementat au trei ani în care nu mai trebuie să îşi bată capul cu facturile, care vor rămâne pe loc, ba chiar la preţuri mai mici decât acum.

Această intervenţie în piaţă a Guvernului a fost justificată de consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, prin comportamentul “abuziv”al companiilor, care ar face profituri mari pe seama consumatorilor, şi atacată de comunitatea de afaceri locală, care a reclamat intervenţia brutală a statului în mecanismele de echilibrare a cererii cu oferta. Acum, că este deja oficială, furnizorii nu au ce altceva să facă decât să se adapteze. Ei fie pot să reducă din marja de profit(până la cât reprezintă calcule interne), fie să taie din investiţii, fie să renunţe treptat la ofertele pe car ele au în piaţa liberă. Dar, mai întâi, ANRE va trebui să publice noile preţuri reglementate, valabile din aprilie, pentru ca toţi cei implicaţi să vadă cum se modifică celelalte componente de preţ final, ca distribuţia ori transportul. În orice caz, este foarte greu de crezut că piaţa liberă a mai fi atractivă pentru restul consumatorilor casnici rămaşi la reglementat, la cei 4 FUI, Enel, CEZ, E.ON şi Electrica. Cel mai probabil, aceştia vor rămâne în continuare cu aceleaşi contracte ca şi până acum. Cât despre cei 2 milioane care deja au migrat, ei trebuie, de pe acum, să-şi facă toate calculele posibile pentru a vedea cum îşi pot optimiza costurile.

Ordonanţa 114 are câteva prevederi împovărătoare pentru toţi actorii din piaţă, cu efect direct asupra profitabilităţii şi preţurilor către consumatorii casnici. Primul este reintroducerea preţurilor reglementate de stat pentru toţi consumatorii casnici, timp de trei ani, între martie 2019 şi martie 2022. ANRE va alege ce producători vor vinde energie către populaţie, în ce cantitate, le va stabili un preţ de vânzare şi, la fel, va stabili şi preţul de vânzare final care apare în factură (care conţine preţul de achiziţie al energiei, tarifele de transport, distribuţie, costul de furnizare şi taxele) pentru consumatorii casnici.

Dat fiind discursul politic, scopul este de menţinere a unui preţ cât mai mic, reglementat, pentru populaţie, pe perioada acestor trei ani. Or, chiar în acest moment, cu o singură excepţie numită RCS&RDS, toate preţurile de furnizare concurenţială pentru zona Bucureşti-Ilfov sunt mai mari decât preţul de ultimă instanţă (reglementat de stat) al Enel, FUI obligat pentru această zonă.

În plus, Ordonanţa mai impune o taxă anuală de 2% pe cifra de afaceri a anului anterior, tuturor actorilor din piaţa de energie, care se va plăti în martie, aferentă anului anterior. Vor plăti şi producătorii, şi distribuitorii, şi traderii, şi furnizorii, iar efectul în factura finală, a furnizorului către clientul final, este o creştere de peste 6% (unele voci spun 8%) pentru că această taxă este un element de cost, şi fiecare o va introduce în tarif. Aici apare al doilea element de presiune pentru piaţa concurenţială.

Actorii de pe această piaţă vor fi obligaţi să crească preţurile, în timp ce, pentru viitoarea piaţă reglementată de ANRE, Autoritatea va impune preţurile şi poate, cel puţin pentru o perioadă de timp, să nu recunoască în totalitate aceste costuri suplimentare, pentru a ţine jos preţul la consumatorul casnic reglementat. Ordonanţa chiar dă explicit posibilitatea ANRE să îi lase pe FUI de pe piaţa reglementată viitoare să meargă în pierdere la început: „Diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE”, se arată în Ordonanţă.

România are circa 9,6 de milioane de consuamtori de energie electrică, din care 8,7 milioane sunt casnici. Sunt 4 FUI şi alţi aproape 100 de furnizori care activează pe piaţa rezidenţialelor şi a firmelor.